Dificultăți la înghițire: cauze, examinări și opțiuni de tratament - Twenty Magazine

Inghitirea Dificila (Disfagia)

Inghitirea dificila, cunoscuta medical sub denumirea de disfagie, se refera la senzatia de blocaj sau dificultate in trecerea alimentelor si lichidelor din gura catre stomac. Aceasta problema poate fi cauzata de diverse afectiuni neurologice, musculare sau structurale, si, in multe cazuri, necesita evaluare medicala.

Mechanismul Inghititului

In timpul inghitirii, muschii coordonati de nervi ajuta la transportul alimentelor din gura catre stomac. Daca acest proces este afectat, pot aparea simptome precum sufocarea sau tusea. Este esential sa nu ignoram aceste simptome, deoarece pot indica probleme severe, inclusiv accidente vasculare cerebrale.

Simptome Asociate

Printre simptomele disfagiei se numara:

Durere la inghitire
Senzatia de blocaj in piept
Sialoree (hipersalivatie)
Disfonie (raguseala)
Regurgitare
Varsaturi
Arsuri gastrice
Scadere in greutate neplanificata
Reflux gastroesofagian
Tuse cronica

Cauze si Tipuri de Disfagie

Disfagia nu este o consecinta inevitabila a imbatranirii, insa varsta poate contribui la dezvoltarea sa prin atrofia muschilor si scaderea imunitatii. Disfagia este clasificata in trei tipuri, in functie de segmentul afectat al tractului digestiv:

Disfagia Orala: Acest tip apare din cauza tulburarilor la nivelul gurii, cum ar fi tumori, paralizia limbii, sau ulcere.
Disfagia Faringiana: Aici, tulburarea este localizata in gat, avand cauze precum afectiuni neurologice sau tumori faringiene.
Disfagia Esofagiana: Aceasta se refera la problemele de propulsie a alimentelor prin esofag, fiind cauzata de afectiuni precum acalazia sau stricturile esofagiene.

Diagnosticul Disfagiei

Diagnosticul implică examinarea clinică și anamneza, completate de teste imagistice cum ar fi:

Radiografia cu bariu
Fluoroscopia
Evaluarea endoscopica functionala a deglutitiei
Endoscopia digestiva superioara
Manometria
Monitorizarea prin pH-metrie cu impedanta esofagiana

Tratamentul Disfagiei

Strategia terapeutica depinde de gravitatea si etiologia disfagiei. Abordările teraputice includ:

Medicamente: Utilizate pentru controlul bolilor de reflux gastroesofagian sau în cazul infecțiilor.
Modificari ale stilului de viata: Adoptarea unei diete cu alimente moi, evitarea meselor în timp ce se desfășoară alte activități, și menținerea unei posturi verticale la masă.
Terapii minim invazive: Injectarea cu toxina botulinica sau dilatatii esofagiene.
Interventii chirurgicale: Necesare pentru eliminarea obstrucțiilor sau tratamentele specifice pentru afecțiuni precum diverticulul Zenker sau acalazia.

Prevenirea Disfagiei Ocazionale

Prevenirea disfagiei ocazionale poate fi realizata prin respectarea unui timp dedicat mesei, mestecarea adecvată a alimentelor, evitarea înghițirii bucăților mari și limitarea altor activitati in timpul mesei.

Concluzie

Disfagia este un simptom cu potențial complicat, care nu trebuie ignorat. Netratată poate duce la aspirație, infecții pulmonare, deshidratare și malnutriție, din cauza scăderii consumului alimentar. Este crucial să se consulte un medic pentru evaluare și tratament adecvat.

Bibliografie: