Astronomii au descoperit că galaxiile îmbătrânesc mai repede decât estimările anterioare.

O echipă internațională de cercetători, coordonată de Universitatea din Geneva (UNIGE), a realizat o descoperire semnificativă în domeniul astronomiei, evidențiind faptul că galaxiile care nu mai formează stele, denumite galaxii „roșii și moarte”, sunt prezente în Universul timpuriu, la doar 700 de milioane de ani după Big Bang. Acest lucru contrazice modelele teoretice anterioare care susțineau că formarea galaxiilor ar trebui să dureze mult mai mult.

Folosind Telescopul Spațial James Webb (JWST), echipa a reanalizat datele despre galaxiile masive și a identificat o galaxie record, care a încetat să formeze stele într-o perioadă în care galaxiile ar fi trebuit să se dezvolte rapid. Publicația acestui studiu în „Astrophysical Journal” subliniază discrepanța dintre teoria evoluției cosmice și observațiile actuale din Univers.

Tradicional, astronomii au considerat că galaxiile timpurii beneficiază de un aport continuu de gaz din mediul intergalactic, care este transformat în stele. Totuși, acest proces este limitat de un fenomen numit „înăbușire”, care determină galaxiile să oprească formarea de stele. În Universul mai apropiat, aproximativ jumătate din galaxii sunt deja descrise ca fiind „stinse”, deoarece nu conțin stele tinere, ci doar stele mai vechi și mai puțin strălucitoare.

Galaxiile masive stinse, de obicei, au forme eliptice și ar trebui să dureze mult timp pentru a se forma. Totuși, descoperirea echipei UNIGE pune întrebări cu privire la mecanismele de formare a acestor galaxii, iar Pascal Oesch, profesor asociat la UNIGE, accentuează importanța acestor observații în înțelegerea evoluției galaxilor. Tehnologiile avansate, precum spectroscopia în infraroșu apropiat, au permis confirmarea existenței acestor galaxii stinse în etape cosmice mai timpurii decât se anticipase.

Observațiile obținute cu ajutorul JWST sugerează că discrepanța dintre teoriile existente și realitatea observațională se extinde până la 1,2 miliarde de ani după Big Bang, iar descoperirea recentă a astrofizicienilor UNIGE demonstrează că aceste galaxii s-au format mai devreme și mai rapid decât se credea anterior. Prin programul RUBIES, telescopul a colectat spectre de la mii de galaxii, iar echipa a identificat gama de galaxii stinse, inclusiv prima galaxie stinsă recunoscută de acest tip la doar 700 de milioane de ani după Big Bang.

Galaxia RUBIES-UDS-QG-z7, descoperită în acest studiu, a format o masă stelară impresionantă de peste 10 miliarde de mase solare în primele 600 de milioane de ani ale Universului, însă a suspendat rapid procesul de formare a stelelor. Dimensiunea sa redusă, estimată la aproximativ 650 de ani-lumină, sugerează o densitate stelară extrem de mare, ceea ce face ca galaxia să fie un candidat pentru a evolua în nucleele galaxiilor eliptice masive din Universul local.

Confirmarea existenței acestor galaxii „moarte” devine crucială pentru înțelegerea evoluției galaxiilor. Andrea Weibel, doctorand la UNIGE și autor principal al studiului, subliniază că această descoperire sugerează că galaxii masive stinse erau de peste 100 de ori mai frecvente decât modelul teoretic anterior prezis. De asemenea, Anna de Graaff, cercetător postdoctoral, confirmă că RUBIES-UDS-QG-z7 oferă dovezi solide că nucleele unor galaxii eliptice gigantice din apropiere ar putea exista în primele etape ale Universului, în primele sute de milioane de ani.

Prin această cercetare, echipa UNIGE a lămurit o parte din misterul galaxiilor „roșii și moarte”, sporind semnificativ înțelegerea actuală despre formarea și evoluția galaxiilor în Universul timpuriu. Aceste constatări sugerează că, pentru a se alinia mai bine observațiilor, modelele teoretice trebuie să fie revizuite pentru a reflecta mai aproape de realitate modul în care galaxiile evoluează după Big Bang. Pe măsură ce tehnologia avansează, se așteaptă ca noi descoperiri să continue să redefinească concepțiile despre cosmos și evoluția galaxiilor.