Ciripirile pentru IA au produs o cantitate imensă de emisii în 2024.

Două studii recente, focalizate pe impactul inteligenței artificiale (IA) asupra mediului, subliniază o creștere alarmantă a emisiilor generate de producția semiconductorilor utilizați în cipurile de AI, care ar putea să fi crescut de peste patru ori în 2024, conform unei analize realizate de Engadget. Aceste studii utilizează date publice pentru a ilustra trenduri îngrijorătoare în sectorul tehnologic.

Majoritatea marilor producători de cipuri, inclusiv NVIDIA, dependentă de furnizorii taiwanezi și sud-coreeni, cum ar fi Taiwan Semiconductor Manufacturing Co și SK Hynix Inc., contribuie la această problemă. Producția acestor componente, în mare parte concentrată în Taiwan, Coreea de Sud și Japonia, este realizată într-un mediu în care majoritatea energiei electrice provine din combustibili fosili, ceea ce explica, parțial, creșterea emisiilor de carbon la nivel global. Greenpeace, care a condus unul dintre studii, a făcut estimări alarmante, sugerând că necesarul global de energie electrică pentru operațiunile de IA ar putea crește de 170 de ori până în 2030.

Aceste proiecții au stârnit îngrijorări în rândul specialiștilor și activiștilor de mediu, care se tem că avansarea rapidă a tehnologiei IA riscă să compromită obiectivele globale de decarbonizare. Greenpeace recomandă schimbarea către surse de energie regenerabilă în fabricarea cipurilor, în special în regiunile est-asiatice.

În ciuda acestei recomandări, Coreea de Sud a anunțat recent planuri de a construi centrale pe gaz cu o capacitate de patru gigawați pentru a răspunde cererii crescânde de energie asociate cu IA, iar Taiwan utilizează această cerere crescută ca motiv pentru a extinde proiectele de gaze naturale lichide și infrastructura rețelei electrice.

Un alt studiu realizat de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) s-a concentrat asupra impactului în Statele Unite, unde se estimează că consumul de energie din centrele de date care sprijină IA ar putea reprezenta aproximativ jumătate din creșterea cererii de energie electrică până în 2030. Această tendință ar putea conduce economia SUA să consume mai multă energie electrică pentru procesarea datelor decât toate sectoarele industriale majore, inclusiv cele care produc bunuri energointensive precum aluminiul, oțelul și cimentul, la un loc.

La nivel global, se estimează că cererea de energie electrică a centrelor de date ar putea să se dubleze, ajungând la aproximativ 945 terawați/oră (TWh) până în 2030. Această creștere exponențială a consumului de energie provoacă îngrijorări serioase legate de sustenabilitatea energiei și impactul asupra mediului.

Cu toate acestea, susținătorii inteligenței artificiale sunt optimiști cu privire la aprecierea pe termen lung a eficienței energetice. Ei argumentează că, deși necesarul de energie va fi masiv la început, tehnologia de IA poate, în cele din urmă, conduce la inovații care vor facilita descoperiri în domenii precum stocarea energiei și tehnologia solară fotovoltaică. Aceasta sugestie sugerează că, în ciuda impactului inițial, tehnologia IA ar putea să contribuie la soluții mai eficiente și mai durabile în viitor, care să reducă amprenta de carbon.

În concluzie, analizele recente asupra emisiilor generate de producția de cipuri pentru inteligența artificială relevă o creștere semnificativă a impactului asupra mediului, punând sub semnul întrebării viabilité obiectivelor globale de decarbonizare. Munca va continua pentru a găsi un echilibru între avansarea tehnologiei IA și protejarea mediului, și această echilibrare va implica tranziții către surse de energie mai curate și mai sustenabile pentru a limita creșterile emisiilor pe termen lung.