Concentrații crescut de mercur au fost detectate în păsările din Svalbard.

Situația păsărilor marine din Norvegia, în special în regiunea Svalbard, este alarmantă, cu o tendință generală de scădere a populațiilor. Recent, cercetătorii au detectat niveluri de mercur ce depășesc limitele considerate sigure, indicând posibile efecte adverse asupra sănătății păsărilor. Silje Lundgren, de la NTNU, a explicat că aceste niveluri de mercur pot avea implicații serioase asupra reproducției, comportamentului și supraviețuirii oricărei păsări afectate.

Mercurul este un toxin bine cunoscut, cu efecte negative asupra sistemelor hormonale, imunității și dezvoltării nervoase atât la oameni, cât și la animale. Lundgren a realizat studii asupra prezenței metalelor grele la păsările din Svalbard, analizând probe de pene și plasmă sanguină de la specii precum pescărușul cu trei degete și Uria lomvia. Rezultatele, publicate în revista “Science of the Total Environment,” au arătat nivele ridicate de mercur, cu pescărușii având cele mai îngrijorătoare valori, depășind limitele pentru reproducere înregistrate anterior în studii.

Geir Wing Gabrielsen, expert în păsările marine, a confirmat că declinul acestor populații este o problemă majoră, iar creșterea nivelurilor de mercur reprezintă o altă amenințare în contextul altor factori precum schimbările climatice, poluarea și pierderea habitatului. Programul SEAPOP din Norvegia monitorizează 35 de specii de păsări marine și a constatat că 13 dintre acestea au avut o scădere de peste 50% în ultimele două decenii.

Schimbările climatice sunt un factor critic; în Arctica, încălzirea globală a dus la topirea rapidă a gheții, eliberând metale și poluanți anterior stocați. Gabrielsen a subliniat că cea mai mare parte a poluării din Arctica provine din Asia, unde utilizarea intensivă a cărbunelui contribuie la emisiile de mercur. În Svalbard, unde ghețarii se topesc, se estimează că 45 de miliarde de tone de apă topită amestecată cu sedimente ajung anual în apele de coastă, afectând astfel ecosistemele marine.

Pe de altă parte, păsările marine din Svalbard își schimbă obiceiurile alimentare. Speciile care obisnuiau să se hrănească cu pești arctici au început să consume specii atlantice precum heringul și krillul, ceea ce a adus o îmbunătățire temporară în accesibilitatea hranei. Totuși, Lundgren și Gabrielsen au observat o corelație între dieta păsărilor și nivelurile de mercur, subliniind că schimbările în dietă, accentuate de creșterea temperaturilor, pot contribui la acumularea de mercur în organismele acestora.

Svalbard, care se încălzește cu o rată de două ori mai rapidă decât restul Arcticii, se confruntă cu o deteriorare rapidă a condițiilor ecologice. Poluarea stocată în gheață este eliberată în mediu, afectând hrana disponibilă pentru păsări. Gabrielsen a menționat că emisiile de mercur sunt un dezastru ecologic în curs de desfășurare, fiind acum o problemă globală.

Pentru a aborda această situație, cercetătorii de la NTNU colaborează cu NINA pentru a studia interacțiunile dintre poluanți și schimbările climatice asupra păsărilor marine din Svalbard. Proiectul ClimACTox urmărește să obțină date despre nivelurile de mercur din păsări și să analizeze dinamica populațiilor acestora în Norvegia.

În concluzie, provocările cu care se confruntă păsările marine norvegiene sunt multiple și alarmante, iar creșterea nivelului de mercur, combinată cu schimbările climatice și poluarea, contribuie la declinul populațiilor. Urgența de a aborda emisiile globale de poluanți, în special cele din Asia, este evidentă, iar cercetările continue sunt vitale pentru a înțelege și a ameliora impactul acestor factori asupra păsărilor marine din Arctică și nu numai.