Descoperire a unei grădini antice la locul mormântului lui Iisus Hristos, validând povestea biblică.

Arheologii care efectuează săpături sub Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim au făcut descoperiri importante care oferă dovezi semnificative privind existența unei grădini în apropierea locului crucificării și înmormântării lui Iisus Hristos. Aceste descoperiri confirmă un detaliu din Noul Testament, conform versetului din Evanghelia după Ioan 19:41, care menționează că „în locul unde a fost răstignit era o grădină, și în grădină un mormânt nou, în care nu mai fusese pus nimeni.”

Echipa de cercetare condusă de profesoara Francesca Romana Stasolla de la Universitatea Sapienza din Roma a identificat resturi de măslini și viță-de-vie vechi de aproximativ 2000 de ani, descoperite printr-o analiză arheobotanică realizată pe mostre de sol prelevate de sub podeaua de piatră a bisericii. Stasolla a declarat că aceste descoperiri sunt deosebit de interesante, având în vedere referințele din Evanghelie care menționează o zonă verde între Calvar și mormânt.

Săpăturile, care au început în 2022, reprezintă cea mai amplă intervenție arheologică asupra Bisericii Sfântului Mormânt din ultimii aproape 200 de ani. Proiectul de restaurare este realizat cu sprijinul celor trei comunități religioase care administrează biserica – Patriarhia Ortodoxă, Custodia Țării Sfinte și Patriarhia Armeană – și este autorizat de Autoritatea pentru Antichități din Israel. Stasolla a explicat că zona pe care se află biserica a fost inițial o carieră, care ulterior a fost transformată într-un câmp cultivat și, în cele din urmă, într-un cimitir în secolul I d.Hr.

Pe lângă resturile vegetale, au fost descoperite și artefacte precum ceramică, lămpi cu ulei și ziduri joase care delimitau parcele de grădină, unele dintre acestea datând din Epoca Fierului, evidențiind o continuitate a prezenței umane și a activității de pelerinaj de-a lungul timpului.

Deși dovezile botanice confirmă existența unei grădini antice, echipa de cercetare așteaptă rezultatele datării cu radiocarbon pentru a stabili vârsta exactă a resturilor vegetale. În prezent, săpăturile sunt suspendate temporar datorită sosirii pelerinilor creștini în Ierusalim cu ocazia Săptămânii Mari și Paștelui, dar echipa va relua lucrările după finalizarea festivităților.

Tehnologii moderne, precum cartografierea 3D și radarul de penetrare a solului, sunt utilizate pentru a reconstitui digital topografia zonei. Biserica Sfântului Mormânt, construită în 335 d.Hr. de împăratul roman Constantin cel Mare, este recunoscută pe scară largă ca locul răstignirii (Golgota) și al înmormântării lui Iisus. Se susține că în timpul construcției, muncitorii au descoperit un mormânt vechi, pe care mulți îl consideră mormântul lui Iisus. Recent, arheologii au găsit o bază circulară de marmură sub Ediculul, sanctuarul ce adăposteşte mormântul, care urmează să fie analizată pentru a determina originea sa.

În ciuda dezbaterilor teologice cu privire la locația exactă a mormântului lui Iisus, descoperirile arheologice actuale constituie o piatră de temelie în confirmarea topografică a relațiilor descrise în Scripturi. Aceste restspondențe între evidențele arheologice și narativul biblic contribuie la o înțelegere mai profundă a istoriei și credințelor religioase asociate cu acest loc sacru. Astfel, cercetările făcute sub Biserica Sfântului Mormânt deschid noi perspective asupra tradițiilor creștine și subliniază importanța arheologiei în studiul istoriei religioase.