Rocile antice dezvăluie modul în care apa a format prima crustă continentală a Pământului.

O cercetare recentă condusă de Curtin University a relevat faptul că apa a avut un rol mult mai semnificativ decât se considera anterior în formarea primelor continente ale Pământului. Studiul, publicat în revista Communications Earth & Environment, s-a concentrat pe rocile vechi de 1,6 miliarde de ani din Georgetown Inlier, Queensland, Australia, unele dintre cele mai bine conservate fragmente de crustă continentală existente.

Dr. Silvia Volante, principalul cercetător al studiului de la School of Earth and Planetary Sciences de la Curtin (acum bazată la ETH Zurich), a afirmat că rezultatele pot schimba fundamental înțelegerea despre influența apei în evoluția timpurie a Pământului și în formarea continentelor. Aceasta a explicat că, în primele zile ale Pământului, rocile vulcanice se formau prin erupții pe fundul oceanelor și erau alterate de ape fierbinți în timpul procesului de răcire și solidificare. Această interacțiune cu apa a fost esențială pentru schimbările care au avut loc în crustă.

Pe parcursul timpului, aceste roci încărcate cu apă au fost îngropate adânc în crustă. Dr. Volante a subliniat că aportul de apă din aceste roci a dus la topirea parțială a materialului la temperaturi cuprinse între 700°C și 750°C. Analizele izotopilor de oxigen efectuate pe aceste roci au evidențiat o distincție clară între rocile vulcanice originale și cele granitice în care s-au transformat, indicând că, pe lângă apa existentă în lava vulcanică, a existat un aport semnificativ de apă din adâncurile mantalei terestre.

Cercetătorul a explicat că cele două surse de apă — din rocile vulcanice și din adâncurile Pământului — au alimentat un proces de topire care a durat milioane de ani, contribuind astfel la formarea blocurilor fundamentale ale continentelor actuale. Profesorul emerit Zheng Xiang Li, coautor al studiului și membru ARC Laureate Fellow la Curtin, a subliniat că Australia reprezintă un „laborator natural” ideal pentru studierea acestor fenomene, având ocazia de a analiza roci atât de vechi și bine conservate în Georgetown Inlier, un loc unic unde pot fi observate toate etapele formării crustei continentale.

Echipa de cercetare își propune acum să investigate dacă procese similare bazate pe apă au avut loc și în fragmente de crustă și mai vechi. Identificarea altor exemple bine conservate ar putea oferi o înțelegere mai profundă a importanței apei în modelarea timpurie a Pământului.

Pe lângă descoperirile legate de formarea crustei continentale, echipa de cercetare propune o serie de questionari mai largi în domeniul geologiei. Studiul deschide drumul pentru a explora „lumi ascunse” adânc în mantaua Pământului, așa cum au menționat cercetătorii. De asemenea, aceasta poate modifica percepția asupra originii anumitor minerale, cum ar fi safirele, care se formează în contexte diferite de cele asumate anterior.

Aceste descoperiri sunt parte dintr-un cadru mai amplu de cercetare gale bazat pe studiul rocilor adânci de pe Pământ și dovedesc că procesele de formare și alterare geologică sunt mult mai complexe decât s-a crezut. În concluzie, cercetarea derulată de Curtin University subliniază importanța apei în evoluția timpurie a Pământului, deschizând noi direcții pentru studierea tectonicii planetare, formarea continentelor și interacțiunea dintre apă și crusta terestră.