Vechi comori de 3.400 de ani găsite în Ungaria dezvăluie tradiții antice.

Arheologii care au efectuat săpături pe Dealul Somló, situat în vestul Ungariei, au descoperit șase tezaure extraordinare de artefacte metalice, datând de peste 3.000 de ani. Aceste descoperiri, realizate între 2023 și 2025, oferă informații valoroase despre societatea și ritualurile comunităților din Epoca Bronzului și începutul Epocii Fierului. Rezultatele au fost prezentate recent în revista Antiquity.

Dealul Somló, un con vulcanic cu o înălțime de aproximativ 430 de metri, a atrăsese atenția cercetătorilor încă din secolul XIX, dar săpăturile sistematice au fost limitate. O echipă coordonată de Bence Soós, de la Muzeul Național Maghiar, a transformat acest sit într-o sursă bogată de artefacte din perioada târzie a Epocii Bronzului (1450–800 î.Hr.) și începutul Epocii Fierului (800–450 î.Hr.).

Pentru a studia situl, echipa a utilizat tehnici moderne, incluzând detectarea metalelor, prospecțiuni pedestre, prospecțiune magnetică și scanare aeriană cu laser (lidar). Au fost identificate peste 900 de obiecte metalice, majoritatea aflându-se pe platoul sud-estic al dealului. Cinci dintre cele șase tezaure datează din Epoca Bronzului Târziu, iar unul din Epoca Fierului. Printre artefactele descoperite se numără bijuterii, fibule, discuri decorative concepute ca podoabe militare și un vârf de suliță rar.

Starea de conservare a artefactelor este excepțională. Două tezaure (III și V) au fost îngropate în vase ceramice, o practică ipotetizată dar neconfirmată în trecut pentru vestul Ungariei. Artefactele descoperite au fost studiate prin tehnici avansate, cum ar fi tomografia computerizată (CT) și tomografia cu neutroni, pentru a analiza atât structura lor internă, cât și tehnicile de fabricație.

Soós a subliniat importanța Tezaurului V, care conține dovezi ale unor practici locale de depunere a metalelor în perioada de tranziție dintre sfârșitul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului. Acest tezaur include nu doar obiecte metalice, ci și mărgele din chihlimbar, colți de porc și mistreț, precum și fragmente de textile și piele, sugerând o complexitate ritualică remarcabilă.

Cercetătorii sugerează că ocuparea continuă a platoului în această perioadă contestă concepțiile anterioare despre modelele de așezare din regiune. Datarea tipologică și cu radiocarbon a materialelor organice, cum ar fi oasele din Tezaurul I, ar putea ajuta la stabilirea unei cronologii mai precise. Organizarea și stratificarea artefactelor din tezaure indică un comportament ritualic și simbolic sofisticat, posibil asociat cu o clasă războinică de elită.

În plus, studiul sugerează că Dealul Somló ar putea fi avut un rol central în rețeaua așezărilor din Epoca Bronzului Târziu, posibil servind ca sediu al puterii pentru societăți tribale sau de clan, o ipoteză susținută de descoperiri anterioare ale unor movile funerare monumentale din zonă, care sugerează prezența unor indivizi de rang înalt.

Aceste descoperiri nu doar că îmbogățesc înțelegerea noastră asupra trecutului, dar oferă și o oportunitate unică de a redefini tradițiile de tezaurizare din perioada Hallstatt B în Transdanubia. Arheologii au subliniat potențialul site-ului de a revela detalii captivante despre viața socială și ritualică a comunităților din acele vremuri.