Recent, cercetările au arătat că îmbătrânirea creierului uman nu este un proces uniform, ci are momente de accelerare semnificativă. Studiul sugerează că îmbătrânirea creierului începe la aproximativ 44 de ani, accelerându-se până la 67 de ani, după care continuă să îmbătrânească, dar cu o stabilizare observată la vârsta de 90 de ani. Aceste informații sunt bazate pe analize fMRI efectuate pe mai mult de 19 000 de persoane, care au permis cercetătorilor să observe declinul activității neuronale și a rețelelor cerebrale.
Un aspect central al studiului vizează scăderea accesului la energie a creierului pe măsură ce îmbătrânește. Folosind biomarkeri și analiza expresiei genelor, cercetătorii au identificat insensibilitatea neuronală la insulină ca fiind un factor de bază în procesul de îmbătrânire accelerată. Lilianne R. Mujica-Parod, autorul principal al studiului, a declarat că au identificat o „feronță critică” în mijlocul vieții, în care creierul face față unei scăderi a energiei, având potențialul de a preveni daunele ireversibile.
De asemenea, echipa a identificat o proteină care ar putea juca un rol protector împotriva acestei îmbătrâniri accelerate, fiind capabilă să transporte cetone în creier. De obicei, creierul folosește glucoza ca principal combustibil, dar în situații de deficit, poate recurge la cetone, care se generează prin metabolizarea grăsimilor, și care nu necesită insulină pentru utilizare.
Proiectele de cercetare ulterioare au implica un studiu clinic cu 101 participanți, unde fie s-au administrat cetone, fie glucoză, însoțite de scanări fMRI. Rezultatele au demonstrat un impact redus al cetonelor asupra rețelei cerebrale la participanții cu vârste cuprinse între 60 și 79 de ani. Totuși, cei din grupa de vârstă medie (40-49 de ani) au arătat cele mai mari beneficii din utilizarea cetonelor. Aceste rezultate indică o posibilă intervenție viabilă pentru întârzierea sau prevenirea declinului cognitiv și a bolilor asociate.
Continuarea cercetării este esențială, iar grupuri mai mari de participanți vor fi necesare pentru a verifica potențialul acestor intervenții. Toate aceste descoperiri aduc noi perspective asupra înțelegerii procesului de îmbătrânire a creierului și a posibilităților de a sprijini sănătatea cognitivă pe parcursul vieții.
