În anul 1964, o intensă controversă a avut loc în jurul autorului sovietic Emil Borisovici Valev, acuzat că a scris un articol împotriva României populare și că ar fi dorit distrugerea industriei și chiar a statului român prin eliminarea frontierelor naționale. Lucrările lui Valev au fost respinse și criticate după 1990, iar ideile sale critice au fost integrate în literatura științifică și în manualele școlare.
Istoricul Vasile Buga a scris o carte axată pe relațiile româno-sovietice și a analizat în detaliu Planul Valev, bazându-se pe surse sovietice. Articolul său a fost evaluat de Mihail Suslov, un politician stalinist, care nu a găsit elemente ce contravin ideologiilor comuniste și tezelor Kremlinului. Aceasta a fost o situație surprinzătoare, având în vedere că Suslov era cunoscut pentru adversitatea sa față de orice critică a regimului stalinist.
Studiul lui Valev sublinia importanța industrializării României ca principală preocupare a autorităților de la București. Este notabil că în acesta se aduceau laude pentru construirea combinatului metalurgic de la Galați, menit să primească materii prime din Uniunea Sovietică, inclusiv energie electrică pentru producția de oțel. Cu toate acestea, articolele lui Valev includeau și observații despre dezvoltarea agriculturii, menționând soluții moderne de irigații și construcții de diguri, în contextul necesității de cereale, carne și alte produse alimentare în lagărul comunist.
Suslov, în calitate de apărător fervent al ideilor staliniste, avea puterea de a-l trimite pe Valev în Siberia, dar lucrarea sa era atât de bine scrisă și argumentată încât nu ar fi fost justificat să fie întreprinsă o astfel de acțiune împotriva unui savant. Un aspect important al studiului a fost propunerea ca România să se dezvolte industrial în jurul unui combinat similar cu cel de la Magnitogorsk, toate aceste idei având potențial de a transforma industria românească și condițiile economice interne.
După controversă, Universitatea din Moscova a fost obligată să efectueze o anchetă, stabilind că tezele conducerii de la București nu aveau legătură cu lucrările lui Valev. O cercetătoare, T. Pokivailova, a concluzionat că ideile exprimate de Valev nu reflectau dorințele Kremlinului.
Informații detaliate despre acest subiect sunt disponibile în cartea lui Vasile Buga, publicată în 2019, care abordează în continuare tema controversatului Plan Valev, menținându-se astfel mitologia în jurul acestuia în cărți și manuale educaționale.
Planul Valev și studiul acestuia continuă să fie teme de interes și de dezbatere, chiar și la mult timp după evenimentele inițiale. Criticile la adresa articolului lui Valev și demersurile de discreditare a acestuia au avut un impact semnificativ asupra percepției istorice și academice referitor la relația dintre România și Uniunea Sovietică în perioada comunistă.
