Cercetările recente evidențiază o realitate alarmantă: speranța de viață a americanilor este mai scăzută comparativ cu cea a europenilor, chiar și în rândul celor mai bogați americani. Acest fenomen persistă indiferent de statutul economic și se corelează cu o creștere semnificativă a inegalităției în Statele Unite, unde averea a fost redistribuită de la clasa de mijloc către cei mai înstăriți, urmând o tendință care a dus la accentuarea discrepanțelor sociale și economice.
Într-un studiu realizat de Universitatea Brown, cercetătorii au analizat date de la peste 73.000 de adulți din SUA și din diferite regiuni ale Europei prin intermediul a două mari proiecte: US Health and Retirement Study și Survey of Health and Ageing and Retirement in Europe. Studiul a avut ca obiectiv evaluarea impactului averii asupra riscului de deces în rândul persoanelor cu vârste între 50 și 85 de ani.
Rezultatele au confirmat că, per ansamblu, persoanele mai înstărite trăiesc mai mult, însă, în mod constant, chiar și cei mai bogați americani au o speranță de viață mai scăzută decât cei din Europa cu un statut similar. Aceasta sugerează existența unor probleme sistemice în SUA, cum ar fi stresul, dieta precară și poluarea, care afectează sănătatea populației, independent de averea individuală.
Un aspect esențial al studiului a fost evidențierea diferențelor în mortalitate: americanii din cel mai bogat sfert al populației au avut o rată a deceselor cu 40% mai mică decât cei din cel mai sărăc sfert. Totuși, europenii, în special cei din Europa continentală, au avut rate ale mortalității cu 40% mai mici, iar cei din sudul Europei cu aproximativ 30% mai mici. Aceasta demonstrează că, deși inegalitățile economice sunt prezente și în alte națiuni bogate, impactul lor asupra sănătății și speranței de viață este mult mai pronunțat în SUA.
Cercetătorii au subliniat importanța contextului internațional: nu doar poziția economică dintr-o țară contează, ci și comparația cu altele. De asemenea, aceste disparități sugerează necesitatea unei intervenții politice pentru a aborda provocările majore, nu doar în domeniul sănătății, ci și în ceea ce privește politica socială.
Printre factorii care contribuie la scăderea speranței de viață în SUA se numără lipsa unor plase de siguranță socială eficiente și inegalitățile structurale. Chiar și cei mai bogați cetățeni nu sunt în întregime feriți de aceste probleme. De asemenea, comportamentele culturale, precum alimentația și consumul de alcool sau tutun, joacă un rol semnificativ în rezultatele de sănătate.
Un aspect interesant demonstrat de echipă este așa-numitul “efect de supraviețuire” al populației americane. Săracii care au probleme de sănătate mai severe mor mai devreme, ceea ce creează o percepție eronată că populația rămasă, care îmbătrânește, este mai sănătoasă și mai bine situată economic. Totuși, aceștia sunt doar cei care au supraviețuit, lăsându-i pe cei mai vulnerabili să dispară înainte de a ajunge la vârste înaintate.
Concluziile studiului sunt clare și reprezintă un apel către factorii de decizie politică. Există o nevoie urgentă de a lua măsuri pentru a reduce disparitățile dintre bogăție și speranța de viață în SUA. Autorii studiului sugerează că este posibil să se învețe din experiențele altor țări care obțin rezultate mai bune, arătând că îmbunătățirile nu trebuie să depindă neapărat de cheltuieli mai mari, ci mai degrabă de abordarea factorilor care au fost până acum ignorați.
Această cercetare, publicată în The New England Journal of Medicine, subliniază că, în pofida nivelului economic, sănătatea populației unui țări este influențată de un complex de factori care necesită atenție și reformă. Soluțiile necesită implicarea nu doar a sistemului de sănătate, ci și a altor politici sociale și economice care contribuie la binele general al populației.
