Cetatea Poienari, cunoscută ca cetatea lui Vlad Țepeș, a fost recent redeschisă pentru vizitare după trei ani de lucrări de conservare și restaurare. Această redeschidere are loc în contextul unui proiect european finanțat de Consiliul Județean Argeș, cu o valoare totală a contractului de 25.668.767,19 lei.
Evenimentul de redeschidere a pus accent pe investițiile realizate în cadrul proiectului, subliniind importanța cetății ca obiectiv istoric și cultural din peisajul turistic al județului Argeș. Ceremonia a început cu un moment artistic, un monolog interpretat de actorul Puiu Mărgescu de la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești, în rolul lui Vlad Țepeș, alături de domnițe îmbrăcate în costume de epocă.
Cetatea Poienari se află în comuna Arefu, la o altitudine de 850 de metri, și oferă o priveliște impresionantă asupra Văii Argeșului, Munților Făgăraș și a celebrului drum Transfăgărășan. Lacul Vidraru, situat în apropiere, completează acest peisaj pitorească. Ministerul Culturii descrie accesul la cetate ca o adevărată aventură, necesită urcarea a 1.480 de trepte, ceea ce recomandă vizitatorilor să vină pregătiți cu echipament adecvat și entuziasm.
Cetatea, cu arhitectura sa unică și misterul istoriei sale, rămâne un loc fascinant, plin de întrebări ce nu au fost încă răspunse, adăugând la aura de intrigă care o învăluie. De aceea, Cetatea Poienari este considerată o destinație de neratat în România.
Vizitatorii pot explora cetatea zilnic, între orele 10:00 și 18:00, iar ultimul grup poate urca până la ora 17:00. Prețul biletului de intrare este de 30 de lei pentru adulți și 20 de lei pentru elevi, studenți și pensionari, biletele fiind disponibile atât la fața locului, cât și online prin intermediul cardului turistic Argeș Tourist Pass.
Această redeschidere nu doar că pune în evidență importanța patrimoniului cultural, ci și contribuie la dezvoltarea turismului în zonă, oferind vizitatorilor ocazia de a experimenta atât frumusețea naturii, cât și bogăția istorică a regiunii. Cetatea lui Vlad Țepeș de la Poenari redevine un simbol al istoriei românești, atrăgând atât turiști interni cât și internaționali, dornici să descopere poveștile și legendele ce se ascund în spatele zidurilor sale.
