Într-o transformare surprinzătoare, Deșertul Thar din India, cunoscut și ca Marele Deșert Indian, a devenit cu 38% mai verde în ultimii 20 de ani. Această schimbare semnificativă se datorează unei combinații între schimbările climatice și expansiunea activităților agricole, conform unui nou studiu publicat în revista Cell Reports Sustainability.
Studiul a folosit imagini satelitare din perioada 2001-2023 pentru a analiza evoluția vegetației în deșert, și a constatat o creștere considerabilă a vegetației. Thar se întinde pe o suprafață de aproape 200.000 km², în nord-vestul Indiei și sud-estul Pakistanului, și este cel mai populat deșert din lume, având peste 16 milioane de locuitori. Transformarea sa de la un peisaj arid la unul mai verde a fost influențată de mai mulți factori.
Unul dintre principalii factori ai acestei verdeațe este intensificarea precipitațiilor musonice, care au crescut cu 64% în această perioadă. Aceasta a permis nu doar extinderea zonelor agricole, dar și dezvoltarea urbană, pe fondul creșterii populației și al îmbunătățirii infrastructurii de irigație. Aceste condiții favorabile au dus la o disponibilitate mai mare de apă și energie, stimulând atât agricultura, cât și urbanizarea în regiune.
Totuși, această evoluție aduce cu sine și provocări. Gestionarea sustenabilă a resurselor de apă devine crucială pentru a putea susține o populație în continuă creștere, deoarece schimbările climatice pot afecta aceste resurse. Temperaturile mai ridicate și utilizarea excesivă a apei freatice pentru irigații riscă să ducă la epuizarea resurselor de apă. Prin urmare, cercetătorii recomandă practici de gestionare a apei care să fie sustenabile, utilizarea de plante rezistente la secetă și surse de energie regenerabilă, precum și adaptarea la condițiile de căldură extremă.
În plus, modelele climatice sugerează că, deși precipitațiile vor continua să crească, acestea vor avea loc sub formă de evenimente extreme, ceea ce ar putea provoca inundații devastatoare în zonă. Această variabilitate în precipitații poate reprezenta o amenințare pentru construcțiile și locuințele din regiune.
De asemenea, se estimează că, până la sfârșitul secolului XXI, mai mult din peisajul deșertului ar putea suferi transformări, devenind verde. Totuși, trebuie să se aibă în vedere impactul asupra biodiversității unice a acestor medii aride. Practicile tradiționale de păstorit nomad riscă să fie afectate, iar cercetătorii subliniază importanța păstrării speciilor adaptate la condiții deșertice și valorilor culturale ale locuitorilor.
Prin urmare, deși Deșertul Thar a devenit mai verde, această schimbare trebuie gestionată cu atenție pentru a evita consecințe negative asupra mediului și comunităților locale. Această transformare oferă însă oportunitatea unei dezvoltări agricole și urbane mai sustenabile, subliniind legătura complexă dintre schimbările climatice, intervențiile umane și dezvoltarea ecologică.
