Alergiile sezoniere reprezintă o problemă din ce în ce mai prevalentă în Europa, inclusiv în România, generând disconfort semnificativ prin simptome precum strănutul, ochii iritați și dificultăți de respirație. Expertiza specialiștilor indică o creștere a acestor simptome, care apar mai devreme în an și persistă mai mult timp. Această tendință alarmantă este atribuită unor factori complecși, cu prioritate fiind schimbările climatice și poluarea urbană.
Un exemplu personal relevant este povestea lui László Makra, un climatolog din Szeged, Ungaria, care a început să sufere de alergii la sfârșitul verii anului 1989. Diagnosticul său a relevat că alergia era cauzată de ambrozia, o plantă invazivă din America de Nord recunoscută pentru potențialul său alergenic. Experiența sa a condus-o pe Makra la o carieră dedicată cercetării legăturii dintre schimbările climatice și polen.
Conform informațiilor din The Guardian, un factor crucial în amplificarea alergiilor este poluarea. Substanțele poluante provenite din trafic și industrie interacționează cu polenul, contribuind la o creștere a concentrației de alergeni. De exemplu, polenul de mesteacăn din zonele cu o poluare mai mare conține mai mulți alergeni, în special proteina Bet v1, ce declanșează reacții alergice. Mai mult, poluanții pot compromite bariera naturală a pielii și a mucoaselor, facilitând intrarea alergenilor în organism.
Un alt fenomen asociat cu alergiile este „astmul indus de furtună”. Acest tip de astm a fost documentat în orașe precum Melbourne, Londra sau Napoli, unde condițiile atmosferice intense (umiditate și vânt puternic) sparg particulele de polen în fragmente mai mici care pătrund adânc în plămâni. Încălzirea globală face ca astfel de furtuni să fie tot mai frecvente, constituind un pericol sporit pentru persoanele care suferă de alergii sau astm.
Un alt aspect important este influența schimbărilor climatice asupra sezonului de polen. Încălzirea globală determină o apăsare mai timpurie a polenului, iar sezonul devine mai lung și mai intens. Se estimează că în Europa de Nord-Vest, severitatea simptomelor poate crește cu până la 60%. În plus, creșterea nivelului de dioxid de carbon și temperaturile ridicate determină unele plante să producă mai mult polen, accentuând astfel problema.
În concluzie, alergiile sezoniere afectează din ce în ce mai multe persoane în Europa datorită interacțiunii complexe între poluare, schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme. Impactul acestor factori este resimțit nu doar la nivel individual, ci și în societate, ceea ce necesită măsuri urgent de gestionare a mediului și conștientizare a populației asupra riscurilor asociate cu alergiile.
