La moartea Papei Francisc, anunțată de Vatican în a doua zi de Paște, toată atenția s-a îndreptat către conclavul care va alege următorul Suveran Pontif. Conform AFP, conclavul este programat să înceapă pe 7 mai, cu participarea a 135 de cardinali electori sub 80 de ani, care se vor izola în Capela Sixtină pentru a decide viitorul Bisericii Catolice.
Deși teoretic orice bărbat catolic poate fi ales papă, ultima dată când un catolic care nu era membru al Colegiului Cardinalilor a fost ales în 1378. În acest context, mai mulți cardinali au fost sugerați ca potențiali succesori, fiecare având diverse competente și viziuni.
Cardinale posibile pentru Papalitate:
- Pietro Parolin (Italia) – Secretar de stat al Vaticanului și diplomat abil, considerat apropiat de Papa Francisc.
- Pierbattista Pizzaballa – Reprezentant al Bisericii Catolice în Orientul Mijlociu, având o arhiepiscopie care cuprinde Israelul și Palestina.
- Matteo Zuppi – Diplomat al Vaticanului, cunoscut pentru acțiunile sale de pace în Ucraina.
- Claudio Gugerotti – Expert în Bisericile Orientale, cu o carieră academică impresionantă.
- Jean-Marc Aveline – Arhiepiscop din Marsilia, cunoscut pentru angajarea sa în problemele migrației.
- Luis Antonio Tagle – Favoritul Asiei, un moderate carismatic critic la adresa Bisericii.
- Peter Erdo – Expert în drept canonic, poliglot.
- Jean-Claude Hollerich – Specializat în relațiile euro-asiatice, cu experiență în Japonia.
- Mario Grech – Secretar general al Sinodului Episcopilor, considerat un candidat de compromis.
- Peter Turkson (Ghana) – Consilier pe probleme de justiție socială și schimbări climatice.
- Robert Sarah (Guineea) – Cardinal conservator critic la adresa ideologiei de gen.
- Fridolin Ambongo Besungu – Arhiepiscop din Republica Democratică Congo.
- Angelo Scola – Fost Arhiepiscop de Milano și candidatul de compromis.
- Robert Prevost – Prefect al Dicasteriului pentru Episcopi.
- Timothy Dolan – Arhiepiscop de New York, teolog conservator.
- Willem Jacobus Eijk – Fost doctor, considerat printre cei mai conservatori candidați.
Procesul de alegere a noului papă este extrem de secret, cardinalii fiind izolați complet și interzisi să comunice cu exteriorul. Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină o majoritate de două treimi din voturi. Acest conclav va decide o direcție esențială pentru Biserica Catolică în anii următori.
