
Scandalul legat de Mihail Neamțu, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților, a izbucnit pe 28 martie 2023, după ce politicianul a utilizat un limbaj licențios în timpul unei transmisiuni live, numind contestatarii săi „javre”, „nenorociți” și „nesimțiți”, încheind cu o înjurătură. Publicația Libertatea a relatat că Neamțu a recunoscut că a primit bani de la Bogdan Peșchir, arestat preventiv, care finanțează campania electorală a lui Călin Georgescu.
Mihail Neamțu a declarat că a primit doar 500 de dolari, nu 1.147 de dolari, și a apărat multitudinea de atacuri prin afirmații că a răspuns la calomnii. El a insistat că a dormit liniștit în ultimele zile, conturându-se ca un apărător al libertății de exprimare în fața acuzațiilor de putinism.
Într-o postare pe Facebook din 30 martie, Neamțu a continuat să se războiască cu criticile, menționând refuzul lui Theodor Paleologu de a accepta elogiile aduse „sfinților închisorilor” în Parlament. A adus în discuție tatăl lui Paleologu, Alexandru, acuzându-l de colaborarea cu Securitatea comunistă, și detaliind presupusa implicare a acestuia în procesul de „reeducare” a foștilor deținuți politici, ceea ce a stârnit indignare.
Reacțiile la comportamentul său nu au întârziat să apară. Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii, a cerut demiterea lui Neamțu din funcția de președinte al Comisiei, considerându-l inadecvat pentru funcția publică pe care o ocupă, având în vedere limbajul său vulgar. De asemenea, George Gima, vicepreședinte USR al Comisiei, a subliniat că Neamțu prejudiciază imaginea instituției cu comportamentul său agresiv.
Neamțu, care a schimbat de mai multe ori partidul de-a lungul carierei sale politice, de la PMP la PNL și ulterior AUR, a continuat să se apere, considerându-se atacat nejustificat. Aceasta a reflectat un conflict mai larg între diverse facțiuni politice în România, în contextul presiunilor publice și al standardelor morale în politica românească.
Astfel, scandalul a evidențiat nu doar comportamentul unui politician, ci și fricțiunile și tensiunile din sfera politică românească contemporană, cu implicații pentru modul în care imaginea publică, caracterul și etica profesională sunt percepute și discutate în societate.
Source link