
Kievul a acuzat Rusia de comiterea unor „crime de război” după atacuri cu drone care au dus la moartea a cel puțin două persoane și au lovit un spital militar din Harkov, în contextul unor negocieri de armistițiu stagnante. Aceste atacuri au avut loc sâmbătă seara în două cartiere ale Harkovului, al doilea cel mai populat oraș din Ucraina. Purtătorul de cuvânt al biroului procurorului, Dmytro Tchoubenko, a declarat că două persoane au murit – un bărbat de 67 de ani și o femeie de 70 de ani – iar o fată de 15 ani a fost grav rănită. Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă a raportat distrugerea unor clădiri rezidențiale și deteriorarea altor infrastructuri, inclusiv a unui centru medical.
Armata ucraineană a confirmat că spitalul militar a fost atacat, menționând că există victime în rândul militarilor tratați acolo, fără să ofere detalii suplimentare despre numărul acestora. Kievul dă dovadă de reticență în a divulga informații despre pierderile sale militare.
În acest context, Kievul a acuzat Rusia de încălcarea normelor de drept umanitar internațional. După trei ani de conflict declanșat de Kremlin, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a influențat în mod semnificativ dinamica negocierilor. Trump a rupt izolarea diplomatică a lui Vladimir Putin și a început să facă presiuni pentru o încheiere rapidă a războiului, organizând discuții cu oficiali atât ruși, cât și ucraineni, deși fără progrese concrete. Cele două părți au convenit, în principiu, la un armistițiu în Marea Neagră, dar Moscova a impus condiții, inclusiv ridicarea sancțiunilor occidentale, o cerință pe care Ucraina nu pare dispusă să o accepte.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că propunerea americană pentru o încetare necondiționată a focului a rămas fără răspuns adecvat din partea Rusiei, adăugând că războiul ar fi putut fi oprit deja dacă ar fi existat o presiune reală asupra Kremlinului. De asemenea, Zelenski a mulțumit țărilor care sprijină Ucraina în acest context, având în vedere intensificarea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Kievul a fost de acord cu o încetare necondiționată a luptelor, dar Rusia a respins acest acord, acceptând doar un moratoriu în ceea ce privește siturile energetice. Ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea acestui moratoriu, ceea ce complică și mai mult situația.
Pentru a sublinia neîncrederea față de negocierile de pace, președintele rus a evocată ideea unei „administrații de tranziție” pentru Ucraina sub egida ONU, condiție prealabilă ce ar implica plecarea lui Zelenski. În același timp, Rusia a pretins că are „inițiativa strategică” pe front și a revendicat capturarea a două sate în est și sudul Ucrainei, Chtchebraki în Zaporojie și Panteleïmonivka în Donețk.
Aceste dezvoltări evidențiază complexitatea conflictului și dificultățile întâmpinate de ambele părți în a ajunge la un consens care să permită o soluție durabilă. Deși discuțiile au avut loc, progresele au fost minime, iar condițiile impuse de Rusia continuă să fie un obstacol major în calea păcii.
Desigur, impactul acestor atacuri și intensificarea conflictului afectează nu doar Ukraina, ci și întreaga regiune, având implicații asupra securității europene și a geopoliticii globale. În acest context, sprijinul internațional pentru Ucraina rămâne crucial, iar comunitatea internațională continuă să urmărească cu interes și îngrijorare evoluțiile din teren.
Acest rezumat reiterează faptul că situația rămâne extrem de volatilă, cu un război care a adus suferință și distrugere, și nevoia acută de soluții durabile pentru a asigura o pace stabilă în regiune.
Source link