Recent, autoritățile din Chișinău au demarat o investigație extinsă asupra finanțării unei grupări proruse interzise în țară, în urma reținerii liderului minorității etnice găgăuze pro-Moscova, Evghenia Guțul. Această reținere, efectuată la aeroportul din Chișinău, a escaladat tensiunile dintre Republica Moldova și Moscova. Guțul, care ocupa funcția de başcan al regiunii autonome Găgăuzia, se confruntă cu un proces penal pentru corupție, legat de finanțarea unui bloc electoral prorusesc condus de un oligarh în exil, Ilan Șor, care este căutat de autoritățile moldovene.
Acuzațiile aduse de Procuratura Anticorupție din Chișinău vizează atât pe Guțul, cât și pe secretara fostului Partid Politic „Șor”, Svetlana Popan, care sunt acuzate de complicitate la finanțarea ilegală a acestuia și a unui concurent electoral din partea unui grup criminal organizat. Potrivit procurorilor, în perioada 2019-2022, Guțul a facilitat introducerea de fonduri ilegale în Republica Moldova din Rusia, destinate activităților partidului lui Ilan Șor.
Rusia a reacționat ferm la reținerea Evgheniei Guțul, prin vocea purtătorului de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, care a acuzat Moldova că imită România și că democrația este supusă abuzurilor. În replica sa, Ministerul Afacerilor Externe din Chișinău a subliniat că Rusia nu este în măsură să ofere sfaturi legate de democrație.
Pe lângă reținerea Guțul, un alt politician prorus, Alexei Lungu, a fost interzis să părăsească țara, din cauza investigației care vizează activitățile sale. Doi alți parlamentari proruşi, acuzați de corupție, au dispărut, iar se discută posibilitatea ca unii dintre ei să se fi refugiat în ambasada Rusiei.
Toate aceste acțiuni sunt legate de Ilan Șor, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru dispariția a un miliard de dolari din bănci moldovene. Autoritățile din Moldova susțin că Șor a utilizat fonduri ilegale pentru a influența alegerile și a promova candidaturi proruse în scrutinul programat mai târziu în acest an.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, continuă să susțină eforturile de integrare a țării în Uniunea Europeană, în contextul unei situații economice dificile. Sandu nu a recunoscut niciodată alegerile din 2023 în care Guțul a fost aleasă başcană, și a condamnat agresiunea Rusiei în Ucraina, acuzând Kremlinul că subminează puterea sa.
La nivel internațional, Rusia a ridicat problema reținerii Evgheniei Guțul în cadrul unei întâlniri a Consiliului de Securitate al ONU, argumentând că situația din regiune este instabilă și că trebuie să se facă mai mult pentru a atrage atenția asupra acestei probleme. Ambasadorul Moldovei la ONU a afirmat că detenția Guțul nu are legătură cu politica, ci este rezultatul implicării sale într-o organizație criminală.
Tensiunile dintre Chișinău și Moscova continuă să crească, în contextul în care minoritatea găgăuză, cu aproximativ 140.000 de membri, are tradiții culturale și istorice legate de Rusia și își dorește relații strânse cu aceasta. Găgăuzia a avut o relație complexă cu autoritățile centrale ale Moldovei încă din momentul obținerii independenței în 1991, iar acest conflict recent ar putea agrava și mai mult aceste tensiuni.
Cazul Guțul este, de asemenea, un exemplu al provocărilor globale cu care se confruntă Moldova, o țară situată într-o zonă geopolitică complicată, între influențele occidentale și cele ale Rusiei. Autoritățile de la Chișinău par determinate să continue lupta împotriva corupției și să-și consolideze suveranitatea în fața provocărilor externe, în ciuda presiunii crescânde din partea Moscovei și a susținătorilor săi interni.
Source link
