Comisia Europeană a anunțat pe 17 octombrie 2023 că a inițiat procedura de „suspendare a plăților” pentru România, în urma nerespectării anumitor jalonuri esențiale stipulate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, România va beneficia de plăți parțiale pentru jaloanele deja îndeplinite în cererea de plată 3. Această cerere are o valoare de 2 miliarde EUR, iar România a obținut evaluări pozitive pentru 68 dintre cele 74 de jaloane și ținte incluse.
Comisia a subliniat importanța reformării sistemului de impozitare pentru microîntreprinderi, o măsură care a fost apreciată pozitiv și care va contribui la crearea unui sistem fiscal mai echitabil. În cadrul acestei cereri de plată, sunt incluse 37 de reforme și 17 investiții ce vizează diverse domenii precum eficiența energetică, sustenabilitatea transportului, renovarea energetică a clădirilor, precum și reformele fiscale și în domeniul pensiilor. Însă, un aspect critic este că jalonul referitor la reforma pensiilor speciale a fost considerat nesatisfăcător, ceea ce a dus la această procedură de suspendare.
În plus față de jalonul referitor la pensiile speciale, alte cinci jaloane din cererea de plată au fost evaluate negativ, inclusiv cele legate de modernizarea infrastructurii feroviare și a transportului public din orașele mari. Drept urmare, Comisia Europeană a activat această procedură care oferă României timp suplimentar pentru a atinge obiectivele restante, în timp ce permite continuarea plăților parțiale pentru jaloanele deja finalize.
Comisia a transmis evaluarea sa preliminară către Comitetul economic și financiar (CEF), care are un termen de patru săptămâni pentru a-și da avizul. În plus, România va avea o lună pentru a prezenta observații asupra evaluării Comisiei, iar după primirea avizului, decizia finală privind plățile va fi luată. Dacă evaluarea Comisiei rămâne neschimbată, plățile suspendate vor fi determinate conform metodologiei stabilite, iar România va avea încă șase luni pentru a remedial pe celelalte jaloane nesatisfăcute.
Planul românesc de redresare și reziliență implică măsuri ample de investiții și reformă, având un buget total de 28,5 miliarde EUR, din care 13,6 miliarde EUR pe formă de granturi și 14,9 miliarde EUR prin împrumuturi. Detaliile suplimentare despre acest plan și progresul său pot fi găsite pe platformele oficiale ale Comisiei Europene.
În concluzie, în ciuda evaluării pozitive a majorității măsurilor din cererea de plată, România se confruntă cu provocări semnificative în respectarea obligațiilor sale reformatoare, în special în domeniul pensiilor speciale. Continuarea și succesul implementării planului de redresare depind în mod critic de urgența cu care țara își va adecva strategiile și va îndeplini jaloanele restante.
Source link
