Un nou studiu realizat în Țara Galilor sugerează că vaccinarea împotriva herpesului zoster, utilizând vaccinul Zostavax, ar putea reduce semnificativ riscul de apariție a demenței. Cercetarea a analizat datele medicale a peste 280.000 de adulți în vârstă și a constatat că persoanele vaccinate au avut un risc cu 20% mai mic de a fi diagnosticate cu demență în următorii șapte ani comparativ cu cele nevaccinate. Aceasta descoperire se bazează pe o modificare a politicii de sănătate publică în Țara Galilor, care a început să ofere acest vaccin doar persoanelor născute după 2 septembrie 1933, începând cu 1 septembrie 2013.
Acest nou context a creat un „experiment natural”, în care două grupuri de vârstnici, separate doar prin câteva săptămâni de naștere, au avut acces diferit la vaccin. Pascal Geldsetzer, cercetător la Universitatea Stanford, a declarat că pentru prima dată se poate afirma cu mai multă încredere că vaccinul împotriva herpesului zoster are un efect cauzal în reducerea riscului de demență, iar confirmarea acestui lucru ar avea implicații majore.
Un aspect interesant al studiului este că efectul protector al vaccinului este mai pronunțat în rândul femeilor. Anupam Jena, profesor la Harvard Medical School, a subliniat semnificația acestui rezultat, având în vedere că demența afectează la nivel global peste 55 de milioane de persoane și reprezintă principala cauză de deces în Marea Britanie. Se estimează că unul din trei oameni va dezvolta demență pe parcursul vieții.
Virusul varicelo-zosterian, care cauzează varicela în copilărie, rămâne latent în organism și poate fi reactivat sub formă de herpes zoster la vârste înaintate, mai ales când sistemul imunitar este slăbit. Vaccinarea ar putea preveni această reactivare a virusului și inflamația din sistemul nervos, reducând astfel riscul de afectare cerebrală. Mai mult, o teorie sugerează că vaccinul ar putea avea efecte benefice mai largi asupra sistemului imunitar, efecte ce par a fi mai evidente în rândul femeilor.
În plus față de acest studiu, mai sunt și alte cercetări care sugerează factori asociati cu un risc mai scăzut de demență, cum ar fi activitatea fizică, care poate reduce riscul de demență și alte afecțiuni, antidepresivele care pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență, și socializarea, care poate întârzia debutul demenței cu până la cinci ani. De asemenea, un consum redus de bacon (jumătate de felie pe zi) a fost asociat cu un risc crescut de demență.
Așadar, studiul din Țara Galilor oferă o perspectivă promițătoare asupra legăturii dintre vaccinarea împotriva herpesului zoster și riscul de demență, prin evidențierea impactului pozitiv pe care vaccinul îl poate avea asupra sănătății mintale și cognitive, în special în rândul femeilor vârstnice. Aceste descoperiri indică necesitatea de a explora în continuare beneficiile vaccinării nu doar ca o măsură de prevenire a bolilor infecțioase, ci și ca o strategie de reducere a riscurilor asociate cu afecțiunile neurodegenerative.
