Astronomii de la MIT au descoperit o planetă, denumită BD+05 4868 Ab, care se dezintegrează rapid sub influența stelei sale, situată la aproximativ 140 de ani-lumină de Pământ. Această planetă, cu o masă similară celei a lui Mercur, orbitează la o distanță extrem de mică față de stea, completând o rotație în doar 30,5 ore. Din cauza apropierii extreme, suprafața planetei este probabil acoperită cu magmă, care fierbe și se evaporă în spațiu. Astronomii au observat procesul de dezintegrare cu ajutorul satelitului TESS, care monitorizează stelele pentru semne de exoplanete.
Un aspect fascinant al acestei planete este coada sa de resturi asemănătoare cu cea a unei comete, care se întinde pe o distanță de până la 9 milioane de kilometri. Cel mai probabil, planeta pierde material echivalent cu un Munte Everest la fiecare orbită, iar cercetătorii estimează că ar putea dispărea complet în 1 până la 2 milioane de ani.
Observațiile realizate au relevat un semnal neobișnuit în luminozitatea stelei, semn că un obiect lung blochează o parte din lumină. Această formă de tranzit indică faptul că particulele minerale evaporate de pe planetă pot forma o coadă densă mai degrabă decât una formată din gheață sau gaze volatile, care nu ar supraviețui la temperaturile extrem de ridicate de aproximativ 1.600 °C.
Deosebirea principală între BD+05 4868 Ab și alte exoplanete este masa sa mică, care nu este suficientă pentru a menține o atmosferă stabilă. Aceasta se află într-un ciclu de pierdere a masei care devine tot mai accelerat cu fiecare orbită. Deși au fost descoperite aproximativ 6.000 de planete, doar alte trei se află într-un proces similar de dezintegrare.
Aceste observații sunt deosebit de valoroase, deoarece steaua gazdă a BD+05 4868 Ab este mai luminoasă decât cele care găzduiesc alte planete în dezintegrare, iar astronomii plănuiesc să utilizeze Telescopul Spațial James Webb pentru a analiza compoziția minerală a cozii de praf. Aceasta este o oportunitate unică de a măsura direct compoziția internă a unei planete stâncoase și de a obține o mai bună înțelegere a diversității planetelor din alte sisteme solare.
Cercetătorii au intenția de a extinde căutările pentru alte planete în proces de dezintegrare, folosind datele furnizate de TESS, având în vedere natura fascinantă și complexitatea acestor obiecte exotice. Studiul a fost publicat în The Astrophysical Journal Letters.
