Atmosfera solară, cunoscută sub numele de coroană, a fascinat cercetătorii datorită temperaturilor extreme și a fenomenelor impresionante, precum erupțiile solare și proeminențele de plasmă. Cu toate că coroana a rămas superbă, observabilă în special în timpul eclipselor totale de Soare și afectată de atmosfera Pământului, recent s-au realizat progrese semnificative în studierea acesteia.
Cercetătorii de la Centrul pentru Cercetare Solar-Terestră al NJIT au utilizat un sistem avansat de optică adaptivă, denumit Cona, pe telescopul solar Goode de 1,6 metri, pentru a obține imagini fără precedent ale coroanei solare. Aceste imagini include o gamă variată de fenomene, inclusiv „ploaia coronară” și fluxuri de plasmă nemaivăzute, toate colorizate artificial pentru a evidenția lumina emisă de plasma de hidrogen.
Printre cele mai fascinante observații se află ploaia coronară, un fenomen care produce fire fine de plasmă ce se răcesc și se întorc spre suprafața solară, asemănătoare picăturilor de apă, dar influențate de câmpurile magnetice, creând arcuri spectaculoase. Un alt aspect remarcat a fost observarea unui flux de plasmă numit „plasmoid”, care se deplasează cu o viteză de 100 km/s, fiind pentru prima dată când acesta este observat direct. În plus, proeminențele solare, care sunt bucle imense de plasmă, au demonstrat mișcări surprinzătoare sub influența câmpului magnetic.
Coroana solară are o structură complexă, iar imaginile obținute nu doar că sunt impresionante din punct de vedere vizual, ci oferă oportunități nemaivăzute pentru a studia atmosfera solară. Aceasta este o descoperire semnificativă, deoarece cercetătorii sunt acum capabili să analizeze mai bine motivele pentru care coroana este de milioane de ori mai fierbinte decât suprafața Soarelui, un mister care a stârnit curiozitatea oamenilor de știință de decenii întregi.
Thomas Rimmele, tehnologist-șef al Observatorului Solar Național, subliniază că noul sistem optic adaptiv a deschis porțile către o nouă eră în astronomia solară, oferind imagini cu rezoluție de 63 de kilometri. Aceste progrese sunt esențiale pentru a înțelege erupțiile solare și ejecțiile de masă coronală, care au un impact major asupra vremei spațiale și tehnologiei de pe Pământ.
Se anticipează că tehnologiile recente vor fi aplicate și la telescoape mai mari, cum ar fi telescopul solar Daniel K. Inouye din Hawaiʻi, permițând o explorare încă mai detaliată a stratului exterior al Soarelui. Philip Goode, coautor al studiului, reafirmă faptul că aceste progrese marchează începutul unei noi ere în astronomia solară, deschizând noi direcții pentru cercetarea viitoare.
Cercetarea realizată în acest domeniu a fost publicată în revista Nature Astronomy și demonstrează importanța tehnologiei avansate în înțelegerea fenomenelor solare complexe și a impactului lor asupra întregului sistem solar.
