România a reușit să se distanțeze de ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește salariul minim, conform datelor Eurostat. În 2023, salariul minim brut în România a ajuns la 814 euro, depășind astfel trei state membre ale Uniunii Europene care au salarii minime sub 800 de euro, cum ar fi Bulgaria, Ungaria și Letonia. Totuși, România continuă să fie mult în urma țărilor din vestul Europei, precum Franța și Germania, unde salariile sunt mai mult decât dublu față de cele din România.
În ultima decadă, România a înregistrat cea mai mare creștere a salariului minim din Uniunea Europeană, cu o creștere de peste patru ori de la 1.050 de lei în 2015, până la actualele 4.050 de lei brut, echivalentul a 2.574 lei net. Această evoluție a fost semnificativă, cu majorări anuale care au ajuns chiar și la 15% într-un singur an. În contrast, Bulgaria, care a avut de asemenea creșteri, a atins o valoare de salariu minim care rămâne sub 800 de euro, deși a crescut de mai mult de două ori în ultimul deceniu.
Pe lângă România, alte țări ce au salarii minime brute sub 1.000 de euro includ Slovacia (816 euro) și Cehia. În total, zece state au salarii minime sub 1.000 de euro, în timp ce alte șase state membre au salarii între 1.000 și 1.500 de euro, printre care se numără Portugalia, Polonia și Spania. Cele mai ridicate salarii minime brute se regăsesc în țările vestice, cu Luxemburg în frunte, având un salariu minim de 2.638 de euro, urmat de Franța, Germania și Olanda.
Distincția între salariile brute și cele nete este esențială, deoarece pentru comparații corecte, se ia în considerare venitul brut. Românii primesc un salariu minim brut de 814 euro, față de 1.700 de euro în Franța sau 1.600 de euro în Germania. Această diferență subliniază decalajul economic existent între estul și vestul Europei.
Pe măsură ce costurile vieții variază în mod semnificativ de la o țară la alta, acestea influențează puterea de cumpărare. Chiar dacă salariul minim românesc rămâne în continuare în partea de jos a clasamentului european, atunci când se iau în considerare standardele puterii de cumpărare, România se află într-o poziție de mijloc comparativ cu alte state membre. În schimb, țările din vest continuă să aibă cele mai bune rezultate în ceea ce privește salariile și condițiile economice.
Perspectivele de viitor includ posibile deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici și pentru familii cu copii, ce ar putea intra în vigoare în 2026, conform informațiilor disponibile. Aceste măsuri ar putea ajuta la ameliorarea situației financiare a unor categorii de cetățeni, dar provocările persistă în contextul unei economii globale impactate de crize și recesiuni, cum este cazul Ungariei, care și-a anunțat o creștere a salariului minim cu 40% până în 2027.
În concluzie, România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește salariul minim în ultimii ani, depășind anumite state europene, dar rămâne totuși cu mult în urma țărilor din vest. Comparativ cu economiile mai dezvoltate, este clar că există un efort continuu necesar pentru a reduce decalajele salariale și a îmbunătăți puterea de cumpărare a cetățenilor români.
