La începutul anului 1941, Adolf Hitler a ordonat finalizarea pregătirilor militare pentru atacarea Uniunii Sovietice până pe 15 mai. Cu toate acestea, o serie de evenimente neprevăzute, în special situația din Balcani și starea vremii, au contribuit la amânarea acestui atac.
Pe 2 martie 1941, a început „Operaţiunea Lustre”, prin care peste 62.000 de soldați ai Commonwealthului au fost desfășurați în Grecia. La 27 martie, o lovitură de stat în Iugoslavia a înlăturat guvernul care semnase un pact cu puterile Axei, provocând furia lui Hitler, care a ordonat o ofensivă rapidă împotriva Iugoslaviei.
Deși debarcarea trupelor britanice în Grecia fusese anticipată, lovitura de stat din Iugoslavia a surprins pe toată lumea, iar Hitler a mobilizat forțe considerabil mai mari pentru invazia Iugoslaviei decât pentru Grecia. Istoricul Liddell Hart subliniază că această decizie a lui Hitler a dus la amânarea atacului asupra URSS.
Generalii germani erau îngrijorați și de uzura forțelor folosite în campania din Balcani. Chiar dacă numărul trupelor implicate era relativ mic în raport cu întreaga forță germană, tancurile folosite erau deja afectate din punct de vedere tehnic și necesitau reparații. Feldmareșalul von Kleist a menționat că multe dintre acestea avuseseră rute lungi în sud și aveau nevoie de odihnă.
Un alt factor crucial a fost starea vremii. Generalul Franz Halder a declarat că vremea a împiedicat ofensiva, afirmând că în Polonia, operațiunile terestre au fost limitate până în luna mai, din cauza drumurilor mocegăitoare. Anul 1941 a fost neobișnuit din punct de vedere meteorologic, iar condițiile nefavorabile ar fi redus semnificativ șansele de succes dacă invazia ar fi fost lansată mai devreme.
În concluzie, amânarea atacului german asupra Uniunii Sovietice a fost influențată nu doar de evenimentele din Balcani, ci și de condițiile meteorologice, care au avut un impact semnificativ asupra desfășurării strategice a Wehrmacht-ului.
