Un nou studiu publicat în revista Communications Earth & Environment evidențiază un factor surprinzător în menținerea temperaturilor scăzute din Antarctica: excrementele de pinguin. Amoniacul eliberat din aceste excremente contribuie la formarea unui strat suplimentar de nori deasupra coastelor Antarcticii, ceea ce ajută la blocarea luminii solare și la reducerea temperaturilor.
Matthew Boyer, specialist în atmosferă la Universitatea din Helsinki și autor principal al studiului, explică că, deși se știa din experimentele de laborator că amoniacul gazos contribuie la formarea norilor, măsurarea acestui fenomen în Antarctica nu fusese realizată anterior. Antarctica, cu poluarea minimă și vegetația redusă, este considerată un laborator natural ideal, pinguinii devenind principalele surse de amoniac din zonă.
Totuși, viitorul pinguinilor este amenințat de schimbările climatice care afectează reproducerea și hrănirea acestora. Pinguinii, împreună cu alte păsări marine, excretă cantități mari de amoniac, care, în combinație cu gazele sulfuroase din fitoplancton, formează particule minuscule ce devin nuclee de condensare pentru nori.
Cercetătorii au instalat echipamente la baza Marambio, pe insula Seymour, pentru a observa acest fenomen. În timpul verii antarktice, au monitorizat concentrația de amoniac și formarea aerosolilor. Rezultatele au arătat că, atunci când vântul sufla dinspre o colonie de 60.000 de pinguini Adelie, nivelul de amoniac în atmosferă creștea semnificativ—cu aproape 1.000 de ori față de nivelul de fond.
Chiar și după migrarea pinguinilor, amoniacul a continuat să fie prezent în atmosferă la niveluri ridicate, contribuind la formarea aerosolilor și, implicit, a norilor. Acest fenomen este descris ca un „proces sinergic” între pinguini și fitoplancton, ce accelerează formarea norilor în regiune.
Studiul sugerează că, pe măsură ce populațiile de pinguini scad din cauza schimbărilor climatice, ar putea apărea un efect de feedback pozitiv care să contribuie la încălzirea Antarcticii. Deși aceasta este o ipoteză, efectul norilor asupra climei este un aspect complex. În general, norii au un impact de răcire, dar depind de ceea ce se află sub ei. Suprafața de gheață reflectă multă energie solară, iar norii ar putea, în anumite cazuri, să rețină caldura infraroșie, agravant astfel încălzirea.
Acest studiu subliniază interconexiunea dintre viață și atmosferă, de la microorganismele care au generat oxigen în urmă cu miliarde de ani, până la rolul pe care pinguinii îl joacă în influențarea climei actuale. Boyer evidențiază importanța protejării biodiversității, care joacă un rol crucial în menținerea echilibrului climatic.
