Un studiu realizat de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal), în colaborare cu Centrul de Supercomputing din Barcelona (BSC), a arătat că europenii se adaptează mai bine la frig decât la căldură, potrivit cercetărilor desfășurate între 2003 și 2020. Publicat în revista The Lancet Planetary Health, studiul a monitorizat date privind temperaturile și mortalitatea din peste 800 de regiuni din 35 de țări europene, evidențiind o scădere semnificativă a riscurilor de deces asociate cu temperaturile scăzute în comparație cu cele ridicate.
Riscul relativ de deces în cazul temperaturilor foarte scăzute a scăzut cu 2% pe an, în timp ce scăderea în cazul temperaturilor ridicate a fost de doar 1% pe an. Cercetătorii au introdus un nou concept numit Temperatura de Risc Extrem (ERT – Extreme-Risk Temperature), care corelează temperatura cu mortalitatea în funcție de condițiile specifice fiecărei regiuni. Această metodă inovatoare a permis o evaluare mai precisă a modului în care populația se adaptează la temperaturile extreme, dezvoltând o înțelegere mai detaliată a vulnerabilității regionale.
Studiul a descoperit că, între 2003 și 2020, Europa a înregistrat anual cu 2,07 zile mai puține zile de frig extrem (temperaturi sub pragul ERT), în timp ce numărul zilelor cu căldură extremă a crescut cu 0,28 zile pe an. Totuși, impactul variază semnificativ între regiunile europene. Regiunile din sud-est, deși au un climat mai cald, au experimentat un număr mai mare de zile periculoase, atât reci cât și calde, având un risc de mortalitate crescut.
Zhao-Yue Chen, cercetător ISGlobal și autor principal al studiului, a explicat că adaptarea la frig este un proces în curs, mai eficient decât cel pentru căldură. Deși europenii au progresat în gestionarea mortalității cauzate de frig, strategiile pentru valurile de căldură au fost mai puțin eficiente. Într-un sondaj din 2024, doar 20 din 38 de țări europene au implementat sisteme de monitorizare a temperaturilor, și 17 țări nu aveau planuri de acțiune pentru protejarea populației în caz de caniculă.
Un element crucial al cercetării a fost analiza zilelor în care temperaturile extreme s-au asociat cu poluarea, denumite „zile compuse”. Aceste zile s-au manifestat în 60% din cazurile de temperaturi extreme ridicate și 65% din cele scăzute. De-a lungul timpului, numărul zilelor compuse a scăzut, însă combinația dintre temperaturi ridicate și niveluri crescute de ozon a crescut cu 0,26 zile pe an. Zhao-Yue Chen a subliniat că, pe măsură ce încălzirea globală avansează, aceste episoade devin o problemă tot mai gravă, iar interacțiunea dintre temperaturile extreme și poluare amplifică riscurile pentru sănătate.
Studiul face parte din proiectul EARLY-ADAPT, care analizează modul în care populațiile se adaptează provocărilor legate de sănătatea publică generate de schimbările climatice. Aceste constatări subliniază importanța dezvoltării unor strategii specifice pentru a combate poluanții secundari, cum ar fi ozonul, și pentru a proteja sănătatea populației în fața efectelor schimbărilor climatice. Adaptarea la frig și căldură în prezent și în viitor va influența semnificativ sănătatea publică în Europa, impunând necesitatea unor răspunsuri prompte și eficace în fața provocărilor climatice.
