
Emil Borisovici Valev, un geograful sovietic, a scris în 1964 un articol de geografie economică care a generat un amplu succes și controverse în România. Criticile la adresa sa au fost intense, fiind acuzat că ar dori să distrugă industria românească comunistă și că ar viza transformarea României într-un simplu furnizor de materii prime pentru Uniunea Sovietică. Unele reacții au fost atât de excesive încât s-a insinuat că autorul ar avea probleme psihice. Totuși, realitatea ideilor sale este mult mai nuanțată.
Valev a subliniat importanța dezvoltării industriei grele în jurul combinatului metalurgic de la Galați, care urma să contribuie cu o producție anuală de aproximativ patru milioane de tone de oțel. Acesta era comparat cu un alt combinat celebru din Uniunea Sovietică, cel de la Magnitogorsk. De asemenea, a evidențiat necesitatea dezvoltării sectorului de construcții de mașini, sugerând că o mare parte din oțelul obținut ar fi utilizat în şantierul naval din Galați, ceea ce ar fi dus la o prelucrare economică profitabilă a minereului de fier.
Un aspect notabil al articolului său a fost aprecierea pentru sectorul energetic, în special pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Valev a văzut cooperarea dintre autoritățile de la București și cele de la Belgrad ca un model de colaborare regională, menționând că energia electrică generată ar putea moderniza fabricile din întreaga țară socialistă. De asemenea, a sugerat că existau oportunități pentru alte centre energetice de-a lungul Dunării.
Criticile severe la adresa lui Valev proveneau, în parte, din neînțelegerea complexității textului său. Mulți dintre criticii săi nu au citit articolul și au fost influențați de propaganda sovietică și românească, care a distorsionat mesajul autorului. Autenticitatea patriotismului în contextul comunismului internaționalist a fost, de asemenea, pusă la îndoială.
Valev a scris un studiu care a sprijinit autoritățile de la București, iar reacțiile împotriva sa sugerează o neînțelegere a intențiilor sale. Aceasta reflectă dificultățile cercetătorilor români de a distinge între lucrări științifice și strategii politice. Criticile nu s-au concentrat pe fundamentul solid al argumentelor lui Valev, ci mai degrabă pe idei preconcepute, deturnând atenția de la informațiile reale prezentate în text.
Astfel, articolul lui Valev reprezintă o provocare în înțelegerea istorică și geografică a României comuniste, într-un context în care perspectivele interne erau influențate puternic de propaganda de stat. Această latitudine a ideilor nu a fost întotdeauna acceptată de cercetătorii români, care păreau să fie afectați de o viziune îngustă asupra științei și ideologiei vremii. Desigur, implicațiile politice și conflictele de putere plasate în fundalul vremii au complexificat și mai mult interpretarea acestui articol.