Steagul României are o istorie lungă și complexă, iar culorile sale tradiționale au evoluat în timp pentru a deveni simbolurile naționale pe care le cunoaștem astăzi. Iată o scurtă istorie a acestui steag și semnificația culorilor sale:
Secolul al XIX-lea: Culorile tradiționale ale steagului românesc, albastru, galben și roșu, au fost utilizate pentru prima dată în timpul Revoluției de la 1848. Acest tricolor a devenit un simbol important al luptei pentru independență și unitate națională.
- Albastru: Reprezintă cerul senin, speranța și libertatea.
- Galben: Simbolizează bogăția și fertilitatea pământului românesc, precum și lumina și căldura soarelui.
- Roșu: Semnifică eroismul, curajul și devotamentul poporului român.
Secolul al XX-lea: După Primul Război Mondial, România a devenit un stat independent și suveran. Culorile tradiționale au fost consacrate ca simboluri naționale și au fost adoptate oficial în drapelul național.
Comunism și căderea regimului comunist: În timpul regimului comunist din România, steagul a fost modificat pentru a include sigla comunistă. Cu toate acestea, după Revoluția Română din 1989, steagul tricolor a fost reinstaurat ca simbol național și a devenit drapelul oficial al țării.
Astăzi, steagul României cu culorile albastru, galben și roșu este mândria și reprezentarea națională a țării, simbolizând istoria sa și valorile fundamentale ale speranței, bogăției și curajului. Este un simbol al identității naționale și al luptei pentru libertate și independență.
