În fiecare an, cu ocazia sărbătorilor de Paște, mii de turiști din întreaga țară și din străinătate vizitează mănăstirile din Moldova, în special cele din Bucovina. Sărbătoarea Paștelui va fi celebrată pe 20 aprilie 2025, iar platforma de turism cultural „România Atractivă” promovează nu doar mănăstirile celebre, ci și obiective mai puțin cunoscute de pe Ruta mănăstirilor din Moldova, atrăgând astfel atenția celor ce caută comori culturale și spirituale.
Multele lăcașuri de cult din această zonă oferă turiștilor o experiență unică, combinând explorarea istoriei, artei și culturii cu momente de liniște în așezăminte monahale esențiale pentru România. Un exemplu remarcabil este Mănăstirea Arbore, parte din patrimoniul mondial UNESCO, alături de alte șapte biserici din nordul Moldovei. Ctitorită de Luca Arbore, această mănăstire a fost inițial o necropolă familială și s-a transformat recent într-un important loc de cult. Cei care vizitează Arbore sunt impresionați de frescele externe, mesajele anti-otomane și veșmintele italiene din secolul al XVI-lea, păstrându-se parțial pictura originală în ciuda vremii.
Mănăstirea Arbore este doar una dintre numeroasele destinații valoroase pe Ruta mănăstirilor. Mănăstirea Putna, cea dedicată Sfinților Trei Ierarhi din Iași, Mănăstirea Solca și Mănăstirea Humor sunt deja celebre printre români. Totuși, există multe alte lăcașuri de cult mai puțin cunoscute care merită vizitate.
Una dintre acestea este Mănăstirea Coșula, ctitorită în 1535 de sfetnicul domnitorului Petru Rareș. Această mănăstire a fost un centru cultural, unde au fost realizate primele traduceri în limba română din opere antice precum cele ale lui Herodot. În interior, vizitatorii pot descoperi obiecte valoroase din acea perioadă, inclusiv broderii religioase și un epitrahil ce a aparținut soției ctitorului.
Pe parcursul rutei se află și ansamblul monahal Fâstâci, situat pe cel mai înalt deal al pădurii, un loc legendar asociat cu Ștefan cel Mare. De asemenea, Mănăstirea Florești are o poveste fascinantă legată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care, într-o vizită „incognito”, a fost tratat cu dispreț de egumen. Această întâmplare a dus la reformarea mănăstirii după secularizarea averilor.
Mănăstirea Grăjdeni, cu originea sa ce se pierde în istorie, este asociată cu Petru Rareș și visul său simbolic despre bogăție și putere. Construcția acestei mănăstiri este un act de recunoștință pentru alegerea sa ca domn al Moldovei.
Ruta mănăstirilor cuprinde 18 obiective de interes cultural și spiritual, multe dintre ele localizate în județul Suceava. Iată lista acestor lăcașuri:
În județul Suceava:
- Mănăstirea Arbore
- Mănăstirea Humor
- Mănăstirea Putna
- Mănăstirea Slatina
- Mănăstirea Solca
- Mănăstirea Râșca
- Mănăstirea Teodoreni Suceava
În județul Vaslui:
- Mănăstirea Pârvești
- Mănăstirea Florești
- Mănăstirea Fâstâci
- Mănăstirea Mălinești
- Mănăstirea Dimitrie Cantemir
- Mănăstirea Grăjdeni
În județul Iași:
- Mănăstirea Sf. Trei Ierarhi
- Mănăstirea Stavnic
În județul Neamț:
- Biserica Buna Vestire a Mănăstirii Bisericani
- Mănăstirea Războieni
În județul Botoșani:
- Mănăstirea Coșula
Pentru cei interesați de „România Atractivă”, acest program național de promovare a turismului cultural și istoric a fost lansat în mai 2024, având un buget de peste 36 milioane lei și urmărind evidențierea a 12 rute turistice. Proiectul se va finaliza în 2026 și vizează să transforme România într-o destinație de turism bine conectată și modernizată.
„România Atractivă” este coordonată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și include 12 rute tematice pe întreg teritoriul țării, fiecare având multiple obiective turistice de explorat. Infrastructura necesară va fi dezvoltată, asigurând medierea informației despre aceste locuri importante pentru istoria și cultura României.
Turiștii pot accesa website-ul dedicat sau aplicația mobilă pentru a descoperi mai multe detalii despre diversele obiective de pe Ruta mănăstirilor din Moldova, campusuri de istorie și spiritualitate, dar și programe culturale locale.
