Muzeul Național al Țăranului Român se va redeschide pe 25 aprilie 2024, după un proces extins de consolidare și renovare, care a început în 2016. Acest muzeu, dedicat culturii țărănești românești, are o istorie îndelungată și tumultuoasă, fiind continuatorul unor tradiții care datează din 1875, când s-a înființat prima secție de artă textilă la Muzeul Național de Antichități, sub inițiativa criticului literar Titu Maiorescu.
Un muzeu autonom, numit Muzeul Etnografic, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, a fost înființat pe 13 iulie 1906. Sub conducerea istoricului de artă Alexandru Tzigara-Samurcaș, muzeul a câștigat un statut științific și cultural deosebit. Lucrările de întrerupere a funcționării muzeului au început în 1953, când a fost mutat în alte locații, inclusiv în Palatul Știrbei, și au continuat până în 1990, când, sub ministrul Culturii Andrei Pleșu, muzeul a fost reinstaurat la clădirea din Șoseaua Kiseleff, avându-l în frunte pe Horia Bernea.
Redeschiderea de acum, care corespunde cu aniversarea a 35 de ani de la reîntoarcerea muzeului la locul său originar, aduce o expoziție numită „Legea creștinească”, care evidențiază credințele și arta țărănească românească. Toate obiectele au fost rearanjate în expoziții care reflectă povești atât despre muzeu, cât și despre viața rurală și urbană, având un patrimoniu semnificativ de peste 155.000 de piese.
Muzeul Național al Țăranului Român își propune să invite publicul să exploreze nu doar obiectele expuse, ci și complexitatea vieții țărănești, păstrând astfel tradiția muzeografică instaurată de Horia Bernea și echipa sa. În plus, redeschiderea muzeului va oferi oportunitatea pentru discuții despre rolul și importanța muzeelor în societate, adaptându-se la nevoile contemporane ale vizitatorilor.
