O nouă brățară dacică de aur, braconată din zona sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, a fost recent prezentată la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) după ce a fost recuperată de autoritățile române. Această brățară, datând din mijlocul secolului I î.Hr., face parte dintr-un tezaur descoperit în aceeași zonă, fiind a paisprezecea astfel de brățară recuperată din urma activităților de braconaj care afectează site-urile de patrimoniu UNESCO din Munții Orăștiei.
Brățara, care cântărește 1.286,70 de grame, este remarcabilă nu doar prin greutatea sa, fiind cea mai grea brățară recuperată până acum, ci și prin detaliile sale artistice și tehnice. Piesa are un model polispiralic, cu capete decorate cu plăci care terminat în capete de dragon, ceea ce sugerează o legătură complexă între simbolismul și stilizarea animalieră din cultura dacică. Este printre cele mai lungi brățări recuperate, având o lungime desfășurată de 1,81 metri, ceea ce o face un exemplu semnificativ al artei metalelor din acea perioadă.
Ernest Oberlander-Târnoveanu, fost manager al MNIR, a subliniat faptul că această brățară a fost creată folosind tehnici specifice meșteșugăritului metalelor, care diferă de cele folosite de bijutieri, și că produsele realizate erau probabil comenzi regale, dată fiind calitatea și cantitatea de aur utilizată. De asemenea, s-a menționat că au fost recuperate brățări cu greutăți mai mari de 1,5 kg, indicând astfel existența unor comenzi importante în epoca respectivă.
Brățara a fost expusă în zona Lapidarium a MNIR și din 17 aprilie va fi parte din expoziția „Tezaur Istoric”. Aceasta se alătură unei serii de brățări dacice recuperate, în perioada 2007-2013, din diferite țări europene și din Statele Unite, evidențiind eforturile României de a recupera și reinstaura patrimoniul cultural furat.
Autoritățile române continuă să lucreze pentru a combate braconajul și comerțul ilicit de artefacte istorice, subliniind importanța protejării site-urilor de patrimoniu și a istoriei naționale. Această brățară este 100% autentică și oferă o fereastră în trecutul complex al dacilor, un popor cunoscut pentru meșteșugurile sale sofisticate și cultura bogată.
Expunerea acestei brățări la MNIR nu doar că îmbogățește colecția muzeală, dar și amintește vizitatorilor de responsabilitatea colectivă de a păstra și proteja istoria și cultura națională. În plus, este un apel la conștientizare respectoare la impactul braconajului asupra patrimoniului arheologic și nevoia stringentă de protejare a acestor comori culturale.
Astfel, această brățară nu este doar un artefact de valoare, ci și un simbol al identității naționale și al patrimoniului care trebuie protejat și valorificat pentru generațiile viitoare.
