Wiener Weltausstellung 1873
Expoziția mondială din 1873, organizată în Viena, a avut loc pe o suprafață de 233 de hectare în Prater și a fost un eveniment remarcabil, dedicat promovării inovațiilor și culturilor din întreaga lume. Edificiul central al expoziției, numit Rotunde der Industriepalast, a fost proiectat de arhitectul Scott Russell și a găzduit standurile a 53.000 de participanți din 37 de țări, dintre care 17% erau austrieci. Expoziția a fost deschisă pe 1 mai și a durat 184 de zile, atrăgând 7.255.000 de vizitatori, număr care ar fi fost mai mare dacă nu ar fi fost criza economică din Imperiu sau epidemia de holeră care a dus la moartea a 3.000 de oameni în Viena.
Structura expoziției
Expoziția a fost organizată în 26 de secțiuni, inclusiv agricultură, arte frumoase, arte grafice, educație, industrii chimice și textile. Hostii au obținut cele mai multe premii, cu 6.158 din 25.572 de distincții acordate de Juriul Internațional. În topul premiilor s-au aflat Germania (5.066), Franța (3.142) și Italia (1.908), iar România a obținut doar 237 de premii, plasându-se pe locul 17 în clasamentul final.
Costurile expoziției
Organizarea expoziției a costat 19.123.270 de florini, în timp ce încasările s-au ridicat doar la 4.256.349 de florini, rezultând un deficit de 14.866.921 de florini acoperit printr-un credit guvernamental.
Implicarea României
Comisia princară a României, condusă de Emanoil Crețulescu, a avut dificultăți în organizarea participării țării la expoziție. În corespondența sa, Carol Davila a semnalat lipsa inventarelor și catalogelor la standuri, precum și o reprezentare slabă în comisiile de jurizare. Cu toate acestea, România a reușit să obțină un spațiu expozițional de 657,5 mp în Rotunde der Industriepalast.
Pentru a atrage expozanți, comisia a decis să cumpere sau să închirieze obiecte, iar Ministerul Agriculturii a solicitat ca deținuții din închisori să confecționeze exponate, dat fiind că numărul acestora nu era suficient. Această situație a generat cheltuieli mari.
Recompensele și performanțele românești
Expozanții români au primit 237 de premii, majoritatea în secțiunile agricole și ale industriei de consum. Diploma de onoare a fost oferită Azilului Elena Doamna pentru broderiile realizate de elevele sale. Totuși, România a fost la coada clasamentului în ceea ce privește premiile, obținând cele mai puține diplome de onoare.
Costurile și evaluările
Pentru organizarea standurilor românești, costurile au fost estimate la 25.000 de florini și 18.000 de franci. Într-un raport, comisia a argumentat că, deși cheltuielile păreau exagerate, expoziția a avut un succes mai mare decât cea din 1867, iar costurile erau mai mici comparativ cu evenimentul anterior.
Expoziția din 1873 a fost, în ciuda dificultăților, un pas important în promovarea României pe plan internațional și a pus accentul pe dezvoltarea industrială și culturală a țării.
