Recent, cercetările au arătat că nucleul Pământului conține un vast rezervor de aur, care migrează lent către scoarță prin manta. Studiul, condus de geochimistul Nils Messling de la Universitatea din Göttingen, sugerează că metalele prețioase, inclusiv aurul, își au originea în nucleu și se deplasează spre suprafață prin magma în mișcare.
Cercetările indică faptul că, deși aurul din scoarță este exploatat, acesta reprezintă doar o fracțiune din totalul estimat al aurului existent pe planetă. De fapt, se estimează că peste 99% din aur se află în nucleul metalic, suficient pentru a acoperi toate continentele cu un strat de 50 de centimetri de aur. Această acumulare a aurului în interiorul Pământului rezultă din procesul de formare a planetei, în care elementele grele s-au concentrat în nucleu din cauza gravitației, un fenomen denumit „catastrofa fierului”.
Cercetătorii au fost capabili să demonstreze că metale precum ruteniul, care au o compoziție izotopică specifică, pot oferi informații despre proveniența metalelor din scoarță. Ruteniul din nucleul Pământului prezintă o compoziție izotopică diferită de cel întâlnit la suprafață, dar această diferență era greu de detectat până recent. Tehnicile inovatoare dezvoltate de echipa lui Messling au permis separarea acestor izotopi cu mare precizie.
Analiza ruteniului din mostrele de roci vulcanice din Hawaii a relevat o cantitate semnificativă de ruteniu-100, un izotop specific nucleului Pământului. Aceasta sugerează că metalele siderofile (care au migrat spre nucleu când planeta era încă topită) ies treptat din nucleu. Pe lângă ruteniu, această migrație include și alte metale prețioase, cum ar fi aurul, paladiu și platină.
Descoperirile au implicații extinse asupra înțelegerii geologiei Pământului, indicând faptul că nucleul nu este atât de izolat cum se credea anterior. Există volume enorme de material din manta care își au originea la limita dintre nucleu și manta și care urcă către suprafață, formând insule vulcanice, precum cele din Hawaii.
Cercetarea, publicată în revista „Nature”, nu doar că aduce noi informații despre compoziția internă a Pământului, ci și despre evoluția altor planete stâncoase.
Astfel, această cercetare nu doar că ne îmbunătățește cunoștințele despre aurul Pământului, dar ne ajută să înțelegem procesele geologice de bază care influențează planeta noastră și poate, în calitate de analog, alte corpuri cerești din sistemul solar.
