Un studiu realizat de cercetătoarele Katerina Johnson și Laura Steenbergen a evidențiat potențialul probioticelor de a reduce sentimentele negative, conform unui articol publicat în revista npj Mental Health Research. Probioticele, bacterii benefice prezente atât în suplimente, cât și în alimente fermentate precum iaurtul și varza murată, au stârnit interesul pentru posibilele lor efecte asupra sănătății mintale, nu doar asupra celei digestive. Faptul că intestinul are o conexiune directă cu creierul prin nervul vag, sistemul imunitar și hormoni sugerează că aceste bacterii pot influența starea noastră emoțională.
Studiul efectuat de Johnson și Steenbergen a fost realizat pe un grup de tineri sănătoși care au consumat zilnic un probiotic cu bacterii cum ar fi Lactobacillus și Bifidobacterium timp de o lună. Cercetătoarele au folosit o abordare inovatoare, combinând chestionare psihologice, evaluări zilnice ale dispoziției și teste de procesare emoțională pentru a determina impactul probioticelor asupra stării de spirit. Rezultatele au arătat că participanții care au consumat probiotice au avut o reducere semnificativă a sentimentelor negative, cum ar fi anxietatea, stresul, oboseala și tendințele depresive, în comparație cu grupul care a primit un placebo.
Un aspect important al studiului a fost timpul necesar pentru ca probioticele să producă efecte. Cercetările au arătat că efectele au început să se manifeste după aproximativ două săptămâni, un interval similar cu cel necesar pentru ca medicamentele antidepresive să își facă simțite efectele. Cu toate acestea, spre deosebire de antidepresive, care reduc atât emoțiile negative cât și pe cele pozitive, probioticele au avut un efect exclusiv asupra diminuării stărilor negative. Johnson și Steenbergen avertizează, totuși, că probioticele nu ar trebui considerate un substitut pentru tratamentele medicinale deja existente.
Cercetătoarele au fost, de asemenea, interesate să identifice tipurile de personalitate care beneficiază cel mai mult de pe urma probioticelor. Au descoperit că persoanele cu trăsături de personalitate care includ tendința de a evita riscurile au experimentat efecte mai puternice asupra dispoziției. Studiul sugerează că probioticele pot influența și modul în care indivizii procesează indicii emoționale, cum ar fi recunoașterea expresiilor faciale, acest aspect fiind un semn pozitiv în ceea ce privește o mai bună gestionare a emoțiilor.
Cu toate acestea, rămân multe întrebări cu privire la mecanismele exacte prin care probioticele exercită aceste efecte, dar și la impactul lor pe termen lung. Johnson și Steenbergen sugerează că, în viitor, probioticele ar putea avea potențialul de a fi utilizate ca o formă de intervenție timpurie în prevenirea problemelor de sănătate mintală, cum ar fi depresia, dar afirmă că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a confirma aceste ipoteze.
În final, Johnson și Steenbergen speră ca rezultatele studiului lor să inspire alți cercetători din domeniul sănătății mintale să includă evaluări simple ale dispoziției în studiile lor. Ele subliniază importanța de a pune întrebări simple în explorările complexe ale emoțiilor și funcționării cerebrale, afirmând că răspunsurile cele mai semnificative pot fi adesea găsite în cele mai evidente întrebări.
Studiul considerat o contribuție valoroasă în contextul cercetărilor asupra legăturii dintre microbiomul intestinal și starea de bine mentală subliniază progresele și provocările pe care cercetătorii le întâmpină atunci când investighează modul în care bacteriile intestinale ne pot influența emoțiile și comportamentele. Aceasta deschide noi perspective asupra modului în care pot fi abordate problemele de sănătate mintală, dar și strategii alternative de gestionare a emoțiilor negative prin intermediul probioticelor.
