Recenta cercetare realizată de echipe din Țările de Jos, Germania și Suedia sugerează o legătură între petrecerea timpului jucând jocuri video și creșterea inteligenței la copii, contrazicând astfel afirmațiile frecvente care indicau jocurile ca fiind dăunătoare pentru dezvoltarea mentală a tinerilor. Studiul, bazat pe analizele a 9.855 de copii din Statele Unite, a inclus variabile precum genetică și mediu socio-economic, având scopul de a oferi o imagine mai clară asupra efectelor timpului petrecut în fața ecranelor.
Participanții au raportat o medie de 2,5 ore pe zi dedicate vizionării televizorului sau a videoclipurilor online, o oră pentru jocuri video și 30 de minute de socializare online. După doi ani, cercetătorii au accesat datele a peste 5.000 de acești copii, descoperind că cei care jucau jocuri video mai mult decât media normală înregistrau o creștere de 2,5 puncte IQ, ceea ce sugerează o influență pozitivă a jocurilor asupra funcțiilor cognitive, cum ar fi înțelegerea, procesarea vizual-spațială, memoria, gândirea flexibilă și autocontrolul.
Deși cercetarea a fost limitată la o populație specifică și nu a diferențiat tipurile de jocuri video, concluziile susțin ideea că inteligența nu este o constantă fixă, ci poate fi influențată de activitățile desfășurate. Torkel Klingberg, un neurocercetător implicat în studiu, a subliniat că aceste rezultate nu sunt unice și că alte studii au indicat că jocurile video pot contribui la dezvoltarea abilităților cognitive.
Cercetătorii au menționat că, în trecut, rezultatele contradictorii privind efectele timpului petrecut în fața unui ecran s-au datorat mai multor limitări metodologice, incluând dimensiuni mici ale eșantionului și lipsa unei considerări adecvate a influențelor genetice și socio-economice. În consecință, ei sugerează că este necesară o cercetare suplimentară pentru a analiza mai bine modul în care inteligența se dezvoltă și cum diferitele forme de interacțiune cu ecranele pot influența această dezvoltare.
Studiul a fost publicat în Scientific Reports și ar putea contribui la dezbaterea privind timpul adecvat pe care copiii ar trebui să-l petreacă în fața ecranelor, făcând o diferențiere între activitățile pasive, precum vizionarea de televiziune, și cele interactive, cum ar fi jocurile video. De asemenea, se discută despre faptul că media digitală este o parte definitorie a copilăriei moderne, dar efectele sale cognitive rămân neclare și extrem de contestate.
Printre implicațiile acestei cercetări se numără necesitatea de a reevaluati perspectivele asupra jocurilor video, având în vedere posibilele beneficii cognitive. Se așteaptă ca viitoare studii să utilizeze date genetice pentru a clarifica relațiile cauzale și efectele potențiale pe termen lung asupra dezvoltării tinerelor minți. Aceste descoperiri pot avea un impact semnificativ asupra politicilor educaționale și a recomandărilor pentru părinți în ceea ce privește utilizarea timpului petrecut în fața ecranelor de către copii.
În concluzie, în ciuda diferențelor mici în abilitățile cognitive, rezultatele studiului sugerează o corelație pozitivă între jocurile video și creșterea inteligenței, deschizând calea pentru o explorare mai amănunțită a modului în care media digitală influențează dezvoltarea cognitivă a copiilor. Aceasta punere în discuție a posibilităților oferite de jocurile video ar putea redefinește modul în care percepem interacțiunea copiilor cu tehnologia și impactul ei asupra dezvoltării lor.
