În Mexico City, cercetătorii au observat un comportament curios la vrăbii și cintezoi, care își construiesc cuiburile folosind mucuri de țigară. La început, se credea că aceste păsări utilizează acest material strict pentru izolarea termică, dar investigațiile ulterioare, conduse de cercetători, au relevat o descoperire surprinzătoare: mucurile de țigară au un efect medicinal. Nicotina conținută în acestea ajută la reducerea numărului de acarieni și al altor paraziți, ceea ce sugerează că păsările practică o formă de auto-medicație pentru a-și proteja puii.
Acest exemplu este parte dintr-o serie mai largă de observații asupra auto-medicației în regnul animal, subiect care este cercetat în detaliu în cartea profesorului Jaap de Roode de la Universitatea Emory. Această lucrare subliniază că animalele folosesc instinctiv resursele disponibile în mediul lor natural pentru a se trata. De exemplu, cimpanzeii mestecă frunze amare pentru a scăpa de paraziții intestinali, omizile își schimbă dieta pentru a combate muștele parazite, iar albinele utilizează rășini lipicioase pentru a-și proteja stupul de boli. Aceste observații subliniază conexiunea strânsă dintre animale și plante în ceea ce privește autosuficiența și sănătatea.
Istoria auto-medicației nu este una modernă. Dovezile arată că oamenii au început să observe comportamentele animalelor și au învățat să se trateze inspirându-se din acestea. De exemplu, Ötzi, omul gheții descoperit în Alpi, transporta ciuperci cu proprietăți antibiotice și laxative, ceea ce sugerează că folosea remedii naturale, având în vedere că rămășițele sale datează de acum mai bine de 5.000 de ani. De asemenea, în anii 1980, primatologul Michael Huffman a documentat o situație în care un cimpanzeu a utilizat o plantă specifică, Vernonia amygdalina, utilizată și de oameni pentru probleme digestive, iar animalul a demonstrat o recuperare rapidă.
Majoritatea medicamentelor contemporane își au originea în plante și ciuperci, subliniind faptul că aceste organisme au dezvoltat substanțe chimice defensive pentru a se proteja împotriva dăunătorilor. Cocaina, de exemplu, este un insecticid natural produs de planta de coca, demonstrând în continuare că natura oferă soluții pentru diverse probleme de sănătate.
Pe lângă observarea animalelor sălbatice, și animalele domestice au dezvoltat strategii de auto-medicație. De exemplu, vitele cu infestări parazitare caută instinctiv tufișuri bogate în taninuri care au efecte antiparazitare. Un studiu a arătat că vițeii care aveau acces la o dietă diversificată consumau mai puțină hrană, dar creșteau la fel de bine ca cei care primeau o hrănire uniformă, ceea ce a dus la o reducere semnificativă a costurilor de producție.
Observarea acestor strategii de auto-medicație în rândul animalelor poate deschide noi orizonturi în dezvoltarea tratamentelor umane. De exemplu, analiza modului în care fluturii monarhi își tratează larvele cu substanțe din planta Asclepias poate conduce la descoperirea unor noi medicamente antiparazitare. De asemenea, integrarea unor practici mai naturale în agricultură și creșterea animalelor, cum ar fi pășunatul diversificat, poate contribui la îmbunătățirea sănătății și productivității animalelor.
În concluzie, natura este o sursă bogată de inspirație pentru dezvoltarea de tratamente atât pentru animale, cât și pentru oameni. Comportamentele de auto-medicație observate în regnul animal ne reamintesc cu privire la interconexiunile dintre specii și bogăția resurselor naturale care pot fi utilizate în scopuri medicinale. Aceste observații nu doar că ne pot ajuta să ne înțelegem mai bine sănătatea, dar subliniază și importanța conservării ecosistemelor naturale, care sunt esențiale pentru sănătatea tuturor ființelor vii.
