Recent, un studiu realizat de Universitatea din Zaragoza a adus la lumină diferențe cerebrale neobișnuite între persoanele care susțin ideologii autoritariste, indiferent de orientarea politică, cum ar fi dreapta și stânga. Cercetarea a implicat scanarea RMN a creierilor a 100 de tineri adulți, cu vârste între 18 și 30 de ani, și a evaluat, de asemenea, tendințele autoritariste, precum și nivelurile de anxietate, impulsivitate și reactivitate emoțională.
Autorii studiului au definit autoritarismul de dreapta prin asocierea acestuia cu ideologii conservatoare și valori tradiționale, promovând în același timp măsuri punitive pentru controlul social. Pe de altă parte, autoritarismul de stânga a fost caracterizat printr-o dorință de a răsturna violent structurile de putere existente.
Rezultatele studiului au arătat că autoritariștii de dreapta prezintă un volum mai mic de materie cenușie în cortexul prefrontal dorsomedial, o zonă a creierului ce ajută în înțelegerea gândurilor și perspectivelor altora. Aceasta sugerează o capacitate mai scăzută de empatie față de cei din jur. Pe de altă parte, autoritariștii de stânga au prezentat o grosime corticală redusă în insula anterioară dreaptă, asociată cu empatia emoțională și inhibarea comportamentală. Această diferență ar putea explica nivelurile mai crescute de anxietate observate la cei cu convingeri de stânga.
Cercetătorii au subliniat că, deși ambele tipuri de autoritariști prezintă comportamente impulsive în situații emoționale negative, autoritariștii de stânga tind să fie mai anxioși. Studiul este considerat unul dintre primele care analizează în mod specific diferențele între cele două forme de autoritarism, oferind o nouă perspectivă asupra modul în care funcționează creierul oamenilor cu viziuni extremiste. Aceste descoperiri vin într-un context global în care ideologiile autoritariste câștigă popularitate, iar înțelegerea acestora devine din ce în ce mai relevantă.
Aceste rezultate pot deschide noi direcții de cercetare în domeniul comportamentului politic și al psihologiei sociale, contribuind la o mai bună înțelegere a mecanismelor care stau la baza susținerii unor ideologii extreme. De asemenea, ar putea oferi insight-uri utile pentru formularea unor intervenții care să abordeze polarizarea politică și conflictele sociale generate de astfel de convingeri.
