Recent, un studiu realizat de organizația Salvați Copiii România a scos la iveală o tendință alarmantă: vârsta la care copiii încep să folosească rețelele sociale a scăzut dramatic, ajungând la 5-10 ani. Aproape jumătate dintre aceștia (48,3%) petrec mai mult de 6 ore pe zi online, ceea ce ridică semnificative îngrijorări legate de sănătatea mentală și emoțională a acestora.
Experții în domeniul sănătății mentale evidențiază riscurile majore asociate cu supra-expunerea online, cum ar fi însingurarea, anxietatea și vulnerabilitatea emoțională. Statisticile arată că aproximativ un copil din trei care a apelat la serviciile de consiliere psihologică ale organizației s-a confruntat cu stări de anxietate, iar acest procent crește la peste 50% în rândul adolescenților. Acest lucru sugerează o legătură directă între utilizarea intensă a rețelelor sociale și problemele de sănătate mintală, având în vedere că adolescenții sunt, de obicei, mai predispuși la influențele externe.
Reprezentanții organizației subliniază riscurile asociate cu accesul copiilor la diverse comunități online, unele dintre ele fiind extrem de toxice. Mulți copii ajung în grupuri extremiste sau pe paginile influencerilor iresponsabili, unde părinții nu au o influență directă asupra activităților lor. Aceasta poate să conducă la o iluzie a apartenenței la un grup, dar, în același timp, la o vulnerabilitate crescută și la o expunere la ideologii dăunătoare.
Un alt aspect preocupant relevat de studiu este că doi din cinci copii afirmă că au fost jigniți sau că au primit mesaje supărătoare pe internet, o statistică care a crescut comparativ cu anii anteriori. În același timp, între 66% și 84% dintre acești copii au postat conținut pe platformele sociale în ultimul an, ceea ce îi expune și mai mult diverselor riscuri din mediul digital.
În fața acestor provocări, psihologii recomandă părinților să dezvolte relații de atașament sigure cu copiii lor. Este esențial ca părinții să fie modele de reglare emoțională, demonstrând cum să facă față emoțiilor și situațiilor dificile. De asemenea, trebuie să manifeste curiozitate față de activitățile online ale copiilor, punând întrebări simple și deschise, fără a adopta un ton acuzator. Aceasta abordare poate să faciliteze comunicarea și să-i ajute pe copii să se simtă confortabil să își împărtășească experiențele, temerile și provocările pe care le întâmpină în mediul virtual.
În concluzie, impactul rețelelor sociale asupra copiilor, în special asupra celor foarte tineri, este un subiect de mare importanță și necesită atenția părinților, educatorilor și specialiștilor în domeniul sănătății mentale. Este crucial să existe un dialog deschis între copii și părinți în ceea ce privește utilizarea tehnologiei, pentru a se asigura un mediu online sigur și sănătos pentru dezvoltarea emoțională a celor mici.
